Criză în Italia: Premierul desemnat, Giuseppe Conte, renunţă la formarea guvernului

Prim-ministrul desemnat al Italiei, Giuseppe Conte, a renunţat la formarea guvernului după ce preşedintele Sergio Mattarela i-a respins propunerea pentru postul de ministru al Economiei, scrie BBC.

Decizia a fost anunţată la finalul întâlnirii.

Conte, un profesor de drept necunoscut şi fără experienţă politică, i-a transmis preşedintelui lista de miniştri dar Mattarela a respins candidatul propus de Conte pentru Ministerul Economiei, pe economistul eurosceptic de 81 de ani, Paolo Savona, scrie News.ro.

Înainte ca întâlnirea dintre cei doi să se încheie, liderul Ligii Nordului, Matteo Salvini, a declarat că singura opţiune rămasă este organizarea de noi alegeri, cel mai probabil la sfârşitul acestui an.

Duminică, Savona a încercat să liniştească grijile privind viziunea sa eurosceptică în primul său discurs pe această temă. El a fost un critic vocal al monedei euro şi al Uniunii Europene.

“Vreau o Europa diferită, mai puternică, dar egală”, a declarat Savona.

 Preşedintele Italiei, Sergio Mattarella, în căutarea unei soluţii după eşecul lui Giuseppe Conte în încercarea sa de a forma un guvern, l-a convocat luni dimineaţă pe economistul Carlo Cottarelli, a anunţat preşedinţia ţării, potrivit AFP.

În vârstă de 64 de ani, Carlo Cottarelli a fost un înalt responsabil al Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi a primit numele de ‘Domul Foarfece’ când guvernul Enrico Letta (centru-stânga) i-a încredinţat, în 2013, misiunea de a revizui cheltuielile publice.

Succesorul lui Enrico Letta, Matteo Renzi, l-a numit la FMI unde şi-a asumat funcţiile de director executiv pentru Italia, Grecia şi Malta, printre alte ţări, înainte de a se retrage în octombrie 2017.

De la această dată, a fost director al Observatorului conturilor publice, înmulţindu-şi din acest post avertismentele privind costul economic al programului de guvernare semnat de Mişcarea 5 stele (M5S, antisistem) şi Liga (extremă dreapta).

Este foarte posibil ca numirea sa în funcţia de şef al guvernului să atragă critici vehemente din partea celor două forţe politice, care au denunţat duminică seară tutela impusă de ‘lobby-urile’ din lumea finanţelor şi băncilor.

 Luigi Di Maio şi Matteo Salvini, liderii mişcărilor antisistem şi, respectiv, de extremă dreaptă din Italia, şi-au exprimat furia lor, duminică seară, după ce Giuseppe Conte, premierul propus de ei, a renunţat la formarea guvernului, relatează AFP.

Preşedintele Italiei, Sergio Mattarella, a refuzat să numească un ministru al economiei şi finanţelor ostil monedei euro.

‘Am lucrat săptămâni pentru a face să se nască un guvern care să apere interesele cetăţenilor italieni. Dar cineva (la presiunea cui?) ne-a spus NU’, a reacţionat Matteo Salvini, şeful Ligii (extremă dreaptă), pe reţelele sociale.

‘Nu vom mai fi niciodată slugile nimănui. Italia nu este o colonie, nu suntem sclavii germanilor sau francezilor, ai spread-ului (diferenţa dintre dobânda împrumuturilor la zece ani pentru Germania şi Italia) sau ai finanţelor’, a insistat el.

‘Italienii mai întâi. Nu renunţ la nimic’, a adăugat el pe Facebook.

Luigi Di Maio, liderul Mişcării 5 stele (M5S, antisistem), a fost şi mai furios şi amar, într-o înregistrare video difuzată pe Facebook.

‘Există o mare problemă în Italia: democraţia’, a afirmat el, apreciind ca de ‘neînţeles’ veto-ul preşedintelui Sergio Mattarella în legătură cu Paolo Savona, un veteran al finanţelor şi fost ministru, care consideră însă că moneda euro este o ‘închisoare germană’.

‘Eram pregătiţi să guvernăm şi ni s-a spus nu, deoarece problema este că agenţiile de rating din întreaga Europă erau îngrijorate din cauza unui om care urma să devină ministru al economiei’, a explicat el.

‘Atunci, să spunem clar că este inutil să mergem la vot, pentru că guvernele sunt făcute de agenţiile de rating, lobby-ul financiar şi bancar. Mereu aceiaşi’, a mai spus Luigi Di Maio, citat de AFP.

Un preşedinte cu prerogative limitate, dar importante în timp de criză

Preşedintele Republicii Italiene, o figură instituţională respectată, are prerogative limitate, dar care s-au dovedit importante în caz de criză politică, scrie AFP.

Preşedintele italian, Sergio Mattarella, a refuzat să numească un eurosceptic la conducerea Ministerul Finanţelor, prezentat, totuşi, de premierul desemnat şi susţinut de majoritatea parlamentară.

Această prerogativă, recunoscută de articolul 92 al Constituţiei italiene, a declanşat furia Ligii (extremă dreaptă) conduse de Matteo Salvini şi a Mişcării 5 Stele (M5S, antisistem) a lui Luigi Di Maio.

Nu a fost însă pentru prima dată când un preşedinte italian a refuzat să numească un ministru prezentat de majoritatea parlamentară. S-au înregistrat cel puţin trei cazuri de acest fel în istoria Republicii Italiene, dintre care cel mai celebru l-a implicat pe Silvio Berlusconi.

Învingător la parlamentarele din 1994, acest magnat media, aflat deja în atenţia justiţiei, i-a propus preşedintelui Oscar Luigi Scalfaro să îl numească pe avocatul său Cesare Previti în funcţia de ministru al justiţiei.

Preşedintele Scalfaro a refuzat să facă acest lucru, iar Berlusconi a dat înapoi.

De data aceasta, populiştii italieni nu au acceptat ca şeful statului să facă uz de prerogativa respectivă şi au denunţat un control din partea Bruxellesului ori al ‘lobby-iştilor’ lumii finanţelor.

Pe această bază Di Maio a vorbit despre o procedură de demitere a şefului statului pentru înaltă trădare, în aplicarea articolului 90 al Constituţiei. Majoritatea absolută a celor două Camere reunite în şedinţă comună este însă necesară.

Prerogativele preşedintelui sunt strict limitate şi ţin în special de capacitatea sa de a numi premierul şi apoi miniştrii la propunerea celui din urmă.

El dispune, de asemenea, de puterea de a dizolva cele două Camere, o armă de descurajare care a servit în numeroase crize politice din Italia, ţară cu un regim parlamentar ce a cunoscut 64 de guverne cu începere din 1946.

În timpul crizei financiare din 2011, în momentul în care pieţele se dezlănţuiau împotriva Italiei, preşedintele Giorgio Napolitano nu a ezitat să se implice în operaţiunea de înlăturare de la putere a lui Silvio Berlusconi, numindu-l ulterior pe fostul comisar european Mario Monti în fruntea guvernului.

Silvio Berlusconi a denunţat o lovitură de stat şi a cerut alegeri anticipate, fără succes.

Liga şi M5SA au mai cerut şi ele alegeri anticipate după votul ‘nu’ al italienilor la referendumul constituţional de la sfâşitul lui 2016, iniţiat de fostul premier Matteo Renzi. Acesta a demisionat după înfrângere, dar Sergio Mattarella a refuzat să dizolve parlamentul.