Criza Mynamar: SUA ameninţă că vor reacţiona dacă liderii politici nu vor fi eliberaţi de către armată. Ţara este blocată

Myanmar a fost condus de o juntă militară în perioada 1962 – 2011. În 2011, junta a fost dizolvată şi a început o perioadă de tranziţie controlată spre democraţie. Alegerile din noiembrie au fost cel de-al doilea scrutin general după 2011. Armata deţinea însă controlul asupra a trei ministere cheie (Internele, Apărarea şi Frontierele).

Televiziunea de stat din Myanmar MRTV are probleme tehnice şi nu poate transmite, a anunţat luni pe Facebook canalul media, la doar câteva ore după ce a fost anunţată arestarea liderei Ligii Naţionale pentru Democraţie (LND) din Myanmar, Aung San Suu Kyi şi a altor personalităţi de rang înalt de către purtătorul de cuvânt al partidului LND, informează Reuters.

‘Din cauza dificultăţilor actuale de comunicare, dorim să vă informăm cu respect că programele obişnuite ale MRTV şi Myanmar Radio nu pot fi difuzate’, informează postarea de pe Facebook.

De asemenea, accesul la internet a fost grav perturbat, potrivit unui ONG specializat.

‘Întreruperile telecomunicaţiilor au început luni în jurul orei 3 dimineaţa (…) şi sunt susceptibile de a limita acoperirea evenimentelor curente’, a avertizat ONG-ul Netblocks.

Armata a declarat stare de urgenţă pe o perioadă de un an

Armata din Myanmar a declarat luni stare de urgenţă pe o perioadă de un an şi a numit un general preşedinte interimar după arestarea liderei de facto a guvernului, Aung San Suu Kyi, a preşedintelui Win Myint, a altor oficiali din Liga Naţională pentru Democraţie (LND), dar şi din alte partide mai mici, într-un raid militar organizat înaintea zorilor, informează AFP şi dpa.

Această decizie este necesară pentru a păstra ‘stabilitatea’ statului, au anunţat militarii într-o declaraţie la postul de televiziune al armatei.

Noul preşedinte interimar este Myint Swe, care deţinea funcţia de vicepreşedinte înaintea loviturii de stat. Şeful forţelor armate, Min Aung Hlaing, va controla autorităţile, potrivit canalului Myawaddy News, informează EFE.

Telecomunicaţiile şi accesul la internet continuă să fie grav perturbate, singurul canal de comunicare funcţional fiind cel al armatei.

Potrivit unui jurnalist AFP, militarii au preluat luni dimineaţa controlul asupra primăriei din Yangon (cel mai mare oraş din Myanmar, capitală până în 2006). Cinci camioane militare au pătruns în incinta primăriei.

Militarii au acuzat Comisia Electorală că nu a remediat ‘neregulile enorme’ produse, potrivit acestora, în timpul alegerilor legislative din noiembrie, câştigate detaşat de partidul liderei Aung San Suu Kyi. Militarii susţin că au identificat milioane de cazuri de fraudă, printre care voturi din parte a mii de alegători centenari sau minori şi au cerut publicarea listelor electorale pentru a fi verificate.

Armata denunţă de mai multe săptămâni nereguli în desfăşurarea alegerilor legislative din noiembrie. Partidul condus de câştigătoarea Premiului Nobel pentru Pace din 1991, Aung San Suu Kyi – criticată pe scară largă la nivel internaţional pentru modul de gestionare a crizei musulmanilor rohingya dar care continuă să se bucure de sprijinul majorităţii populaţiei -, a câştigat fără drept de apel alegerile din noiembrie, obţinând 83% din cele 476 de mandate. .

Sub pretextul pandemiei de COVID-19, alegerile ‘nu au fost nici libere şi nici corecte’, a acuzat săptămâna trecută într-o conferinţă de presă purtătorul de cuvânt al armatei, Zaw Min Tun.

La conferinţa de presă de marţea trecută, purtătorul de cuvânt al armatei nu a exclus o preluare a controlului de către militari care să gestioneze ceea ce a calificat ca fiind o criză politică.

Temerile au crescut miercuri după ce generalul Min Aung Hlaing, cel mai puternic om din Myanmar, a declarat că, în anumite circumstanţe, Constituţia ar putea fi ‘revocată’.

Peste 12 ambasade, inclusiv cea a SUA şi Delegaţia UE, au cerut vineri Myanmarului să „adere la standardele democratice”, alăturându-se ONU într-un cor al îngrijorării internaţionale faţă de o posibilă lovitură de stat.

SUA ameninţă să reacţioneze în cazul ne-eliberării liderilor politici arestaţi de armată

Statele Unite au cerut eliberarea de către armata din Myanmar a mai multor lideri politici arestaţi, inclusiv a şefei de facto a guvernului, Aung San Suu Kyi, şi au ameninţat că vor reacţiona în cazul unui răspuns negativ, informează AFP.

‘Statele Unite se opun oricărei încercări de modificare a rezultatelor alegerilor recente sau de obstrucţionare a unei tranziţii democratice în Myanmar şi vor acţiona împotriva celor responsabili în cazul în care aceste măsuri (arestările) nu sunt abandonate’, a anunţat, într-un comunicat, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Jen Psaki.

‘Îi îndemnăm pe militari să adere la standardele democratice şi la respectarea statului de drept şi să elibereze persoanele arestate astăzi’, a adăugat ea.

Armata din Myanmar a declarat luni stare de urgenţă pe o perioadă de un an şi a numit un general drept preşedinte interimar după arestarea lui Aung San Suu Kyi, a preşedintelui Win Myint, a altor oficiali din Liga Naţională pentru Democraţie (LND), dar şi din alte partide mai mici, într-un raid militar organizat înaintea zorilor.

Aceste arestări survin în contextul în care parlamentul rezultat din ultimele alegeri legislative urma să înceapă prima sesiune în câteva ore.

Armata denunţă de mai multe săptămâni nereguli în desfăşurarea alegerilor legislative organizate în noiembrie. LND, partidul condus de câştigătoarea Premiului Nobel pentru Pace din 1991, Aung San Suu Kyi – criticată pe scară largă la nivel internaţional pentru modul de gestionare a crizei musulmanilor rohingya dar care continuă să se bucure de sprijinul majorităţii populaţiei -, a câştigat fără drept de apel alegerile din noiembrie, obţinând 83% din cele 476 de mandate.

Myanmar a fost condus de o juntă militară în perioada 1962 – 2011. În 2011, junta a fost dizolvată şi a început o perioadă de tranziţie controlată spre democraţie. Alegerile din noiembrie au fost cel de-al doilea scrutin general după 2011. Armata deţinea însă controlul asupra a trei ministere cheie (Internele, Apărarea şi Frontierele).

Ultimele două lovituri de stat de la obţinerea independenţei ţării s-au produs în 1962 şi 1988.

Lidera de facto a guvernului din Myanmar, Aung San Suu Kyi, a fost arestată de forţele armate, a anunţat luni purtătorul de cuvânt al partidului condus de aceasta, Liga Naţională pentru Democraţie (LND), transmite AFP.

„Am auzit că este reţinută în Naypyidaw (capitala ţării), presupunem că armata organizează o lovitură de stat”, a declarat Myo Nyunt.

Potrivit acestuia, au fost arestaţi şi alţi oficiali ai partidului.

Vorbind la telefon din Yangon, Myo Nyunt a spus că se aşteaptă ca personalul de securitate să apară în curând pentru a-l aresta. ‘Aştept sosirea lor acum’, a spus el, potrivit dpa.

Solicitat, purtătorul de cuvânt al armatei nu a fost disponibil imediat.

Militarii denunţă de mai multe săptămâni nereguli în desfăşurarea alegerilor legislative din noiembrie, câştigate covârşitor de partidul condus de Aung San Suu Kyi.

Aceste arestări survin în contextul în care parlamentul rezultat din ultimele alegeri legislative urma să înceapă prima sesiune în câteva ore.

Sub pretextul pandemiei de COVID-19, alegerile ‘nu au fost nici libere şi nici corecte’, a acuzat săptămâna trecută într-o conferinţă de presă purtătorul de cuvânt al armatei, Zaw Min Tun.

Militarii susţin că au identificat milioane de cazuri de fraudă, printre care voturi din parte a mii de alegători centenari sau minori.

Peste 12 ambasade, inclusiv cea a SUA şi Delegaţia UE, au cerut vineri Myanmarului să „adere la standardele democratice”, alăturându-se ONU într-un cor al îngrijorării internaţionale faţă de o posibilă lovitură de stat.

Partidul condus de câştigătoarea Premiului Nobel pentru Pace din 1991, Aung San Suu Kyi – criticată pe scară largă la nivel internaţional pentru modul de gestionare a crizei musulmanilor rohingya dar care continuă să se bucure de sprijinul majorităţii populaţiei -, a câştigat fără drept de apel alegerile din noiembrie.

Alegerile din noiembrie au fost cel de-al doilea scrutin general după 2011, când junta militară care a condus ţara timp de jumătate de secol a fost dizolvată. Cu toate acestea, armata continuă să deţină o putere importantă deoarece controlează trei ministere cheie (Internele, Apărarea şi Frontierele).