Conform raportului lunar al OPEC, cererea de petrol în 2022 va creşte cu 2,55 milioane de barili pe zi (bpd), sau 2,6%, în scădere cu 100.000 bpd faţă de prognoza precedentă, scrie Agerpres.
„Economia mondială a intrat într-o perioadă de incertitudini semnificative şi dificultăţi sporite, în trimestrul patru din 2022. Riscurile de evoluţie negative sunt cauzate de inflaţia ridicată, înăsprirea politicii monetare de către marile bănci centrale, nivelul ridicat al datoriei suverane în multe regiuni, înăsprirea pieţei forţei de muncă şi perturbările persistente din lanţurile de aprovizionare”, apreciază Organizaţia Statelor Exportatoare de Petrol.
Este ultimul raport înaintea reuniunii din 4 decembrie în care se va stabili politica Grupului OPEC+, compus din Organizaţia Statelor Exportatoare de Petrol şi alţi mari producători de ţiţei.
În 5 octombrie, Grupul OPEC+ a decis cea mai semnificativă reducere a producţiei de petrol de la pandemia din 2020, scăzând livrările într-un moment în care piaţa este tensionată, în pofida presiunilor SUA şi ale altor ţări pentru a pompa mai mult. Reuniţi la Viena, reprezentanţii celor 13 state membre ale Organizaţiei Statelor Exportatoare de Petrol (OPEC) şi ai celor 10 state aliate, aflate sub umbrela OPEC+, au convenit ca, începând din noiembrie, să-şi reducă producţia cu două milioane de barili pe zi (bpd), pentru a sprijini creşterea preţurilor.
În 2023, OPEC se aşteaptă la majorarea cererii de petrol cu 2,24 milioane de barili pe zi (bpd), în scădere cu 100.000 bpd faţă de prognoza precedentă.
Deşi riscurile indică evoluţii negative, există şi potenţial de creştere.
„Acesta ar putea veni din mai multe surse. În special, inflaţia ar putea fi afectată pozitiv de orice soluţionare a situaţiei geopolitice din Europa de Est, permiţând o reducere a înăspririi politicii monetare”, susţine Organizaţia Statelor Exportatoare de Petrol.