Criza petrolului în Azerbaidjan: proteste şi retrageri masive din bănci după ce preţurile au crescut puternic
După ce ani la rând a beneficiat de pe urma veniturilor obţinute din petrol, principalul său produs la export şi care aduce circa trei sferturi din încasările bugetare, această ţară condusă de 12 ani de preşedintele Ilham Aliyev a fost nevoită să anunţe privatizări masive şi să instituie măsuri de control a capitalurilor, scrie Agerpres.
Banca centrală a cheltuit masiv din rezervele valutare, circa o jumătate, pentru a susţine moneda naţională. Dar în ultimele zile a renunţat să mai susţină în acest mod cursul de schimb, astfel că moneda azeră, manatul, şi-a pierdut rapid o treime din valoare.
Prin urmare, numeroşi cetăţeni s-au repezit la ghişeele băncilor pentru a-şi retrage economiile, temându-se de perspectiva unei devalorizări şi mai accentuate a monedei naţionale. Situaţia este şi mai delicată pentru cei circa 2,5 milioane de azeri (dintr-o populaţie totală de circa 9,5 milioane) care au contractat credite imobiliare în dolari. Conform unor surse locale, unii s-au sinucis pentru că nu au mai reuşit să-şi plătească ratele la credite.
Ca o consecinţă a creşterii preţurilor şi a şomajului, nemulţumirile sociale au condus la numeroase manifestaţii şi ciocniri cu forţele de ordine în mai multe oraşe, mai ales la Siazan, în nord. Conform partidului de opoziţie Musavat, poliţia ar fi operat şi circa o sută de arestări în rândul protestatarilor.
Pentru a mai atenua din nemulţumirea populară, preşedintele Aliyev a redus taxele pentru unele produse de bază, precum făina sau pâinea, şi a stabilit cu guvernul să întocmească un plan de privatizări menit să relanseze economia, mai ales prin diversificarea ei, astfel încât să reducă dependenţa faţă de petrol.
Aceste măsuri par să fi calmat pentru moment tensiunile, dar unii experţi avertizează că ele nu vor fi de ajuns dacă pe termen lung cotaţiile petrolului vor rămâne la un nivel scăzut.