Criza petrolului – OPEC a revizuit în creştere estimările privind cererea mondială

În raportul său lunar privind piaţa petrolului, OPEC a actualizat această cerere la 27,8 milioane barili pe zi (mbz), respectiv la 28,8 milioane mbz, în 2021 şi 2022, cu 100.000 mai mult faţă de estimările din urmă cu o lună, scrie Agerpres.

Ambele cifre sunt superioare celei reprezentând cantitatea totală „pompată” de grupul petrolier, care în septembrie a fost de 27,33 mbz, cu 486.000 barili pe zi mai mult faţă de august, conform datelor publicate în raport.

Organizaţia va continua să deschidă robinetele, dar moderat şi aşa cum a stabilit cu Rusia şi alţi aliaţi.

Pactul în vigoare al alianţei OPEP+ prevede majorarea ofertei cu 400.000 barili pe zi lunar până în septembrie 2022 şi raportul lasă se se înţeleagă faptul că se va merge înainte cu această politică.

„În timp ce pieţele petroliere continuă să iasă din pandemia de covid-19, OPEC+ va continua să supravegheze piaţa”, spune raportul, după ce detaliază o serie de factori de incertitudine, „cu riscuri de scădere” pentru consum şi preţurile petrolului, până în 2022.

„În faţa viitorului, în pofida unei aşteptări privind o revenire sezonieră a cererii de combustibil pentru încălzire, precum şi a unei posibile treceri de la gaze naturale la combustibili lichizi, se aşteaptă ca pieţele de produse petroliere să experimenteze o anumită slăbire iarna viitoare”, precizează OPEC.

Cauza ar fi „o performanţă mai ridicată a rafinăriilor, care ar presupune o ofertă mai mare”, adaugă organizaţia.

În ceea ce priveşte cererea mondială de petrol, organizaţia estimează o medie de 96,6 mbz anul acesta, cu 5,96 mbz mai mult faţă de 2020 şi cu 140.000 barili pe zi sub nivelul preconizat în urmă cu o lună. Această revizuire în jos se datorează faptului că datele din primele trei trimestre ale anului au fost inferioare faţă de cele previzionate, au subliniat experţii organizaţiei.

Aceştia se aşteaptă ca recuperarea consumului să continue în 2022, cu o creştere anuală de 4,15 mbz, până la o medie de 100,8 mbz.

De asemenea, ei au revizuit în scădere volumul ofertei competitorilor, ceea ce explică majorarea cererii de petrol de la grupul petrolier, în special ca urmare a întreruperilor producţiei americane provocate de uraganul Ida şi a celor din zăcămintele din Kazahstan sau Canada, din diverse motive.

În total, producătorii care nu sunt membri OPEC vor furniza anul acesta 63,85 mbz, cu 0,21 barili pe zi mai puţin faţă de estimările din raportul anterior, şi 66,79 mbz în 2022.

Toate aceste calcule se bazează pe o perspectivă de creştere a economiei mondiale de 5,6% în 2021, respectiv de 4,2 % anul viitor.

Preţurile petrolului au crescut până la niveluri care nu au mai fost văzute de ceva ani, de peste 83 dolari barilul de petrol Brent şi de 80 dolari petrolul intermediar Texas (WTI).

Potrivit OPEC, scumpirea a fost determinată de fundamentele puternice ale pieţei, de o reluare lentă a producţiei de petrol în SUA, de revenirea cererii şi o diminuare a stocurilor.

De asemenea, au contribuit şi relaxarea restricţiilor de mobilitate legate de pandemie în Asia, penuria de gaze naturale şi o creştere a speculaţiilor cu contracte de petrol şi gaze pe pieţele futures.

Recenta escaladare a preţurilor la gaze până la niveluri record „a determinat un interes în creştere pentru trecerea de la gaze naturale la combustibili lichizi (precum petrolul) la nivel industrial”.

Dar, pe de altă parte, scumpirea energiei electrice a ridicat costurile operaţionale ale rafinăriilor şi asta „ar putea compensa parţial potenţialul de creştere”, afectând rafinăriile şi producţia industrială, indică OPEC.