Criza refugiaţilor ar putea zgudui scena politică germană în 2016 – Reuters

Nu este vorba doar Angela Merkel, care pare mai vulnerabilă ca oricând, din cauza poziţiei sale de deschidere faţă de sutele de mii de refugiaţi sosiţi din zone de conflict din Orientul Mijlociu, ci şi de ascensiunea partidului antiimigraţionist Alternativa pentru Germania (AfD), care reprezintă o surpriză pe scena politică germană.

La acestea se adaugă o fragmentare fără precedent a electoratului, ceea ce înseamnă că şase partide au şanse legitime de a intra în majoritatea parlamentelor regionale, şi politica în Germania, o politică în general a consensului, începe să pară mai puţin predictibilă, şi potenţial mai divizată decât a fost o vreme îndelungată.

Factorul imprevizibil îl reprezintă ameninţarea cu un atac terorist din partea unor extremişti islamişti pe teritoriul german, un risc ieşit în evidenţă în ajunul Anului Nou, când autorităţile au primit o informaţie că cetăţeni irakieni şi sirieni planifică atacuri sinucigaşe cu bombe în gări din Munchen.

Ar putea fi fatal pentru Angela Merkel, recunosc în particular oficiali de la Berlin, dacă un astfel de atac ar fi comis cu succes de persoane care au intrat în Europa odată cu afluxul de imigranţi, aşa cum a fost cazul a doi indivizi implicaţi în atacurile din 13 noiembrie de la Paris.

Chiar dacă Germania va fi scutită de o asemenea oroare, criza refugiaţilor va continua să domine dezbaterea politică în acest an, polarizându-i pe alegători şi dându-le curaj oponenţilor Angelei Merkel, atât de dreapta, cât şi de stânga.

Până în prezent, atacurile cele mai dure au venit din partea Uniunii Social-Democrate (CSU), ramura bavareză a Uniunii Creştin-Democrate (CDU), partidul dnei Merkel.

”Dacă nu vom reuşi să stăvilim valul de refugiaţi, ne vom confrunta cu un cutremur în rândul membrilor de partid din Germania”, a declarat un înalt oficial guvernamental, care a refuzat să-şi dezvăluie identitatea, având în vedere caracterul sensibil al problemei. ”Dacă Merkel nu-şi ţine promisiunile, s-ar putea să vedem AfD apropiindu-se la 20% din procente în sondaje”, a avertizat el.

În prezent, AfD are între 8% şi 10% în sondaje, adică aproximativ de două ori mai mult decât scorul de 4,7% din voturi obţinut de partid la ultimele alegeri federale în 2013, nereuşind însă să obţină 5% pentru a intra în Bundestag (camera inferioară a parlamentului federal).

Aceasta pare relativ inofensiv comparativ cu alte partide de aceeaşi orientare din Europa, precum Frontul Naţional din Franţa, Partidul Libertăţii din Austria şi Partidul Danez al Poporului, care beneficiază de un sprijin de peste de două ori mai mare.

Ascensiunea AfD şi o revenire a Partidului Liber-Democrat (FDP, liberalii), care a avut timp de decenii un cuvânt de spus în politica germană înainte de a suferi o implozie la alegerile federale din 2013, ar însemna că sunt acum trei partide legitimate de centru-dreapta în Germania, inclusiv blocul conservator al dnei Merkel.

La acestea se adaugă trei partide principale de stânga, Partidul Social-Democrat (SPD), ”Verzii” (ecologişti) şi extrema stângă ”Linke”, şi scena politică germană pare mai fragmentată ca niciodată de la reunificarea ţării în 1990.

Angela Merkel ar putea deveni cel mai mare perdant din noua configuraţie politică germană, dacă ea nu va reuşi să stăvilească valul de refugiaţi în următoarele luni. Dacă ea va reuşi, s-ar putea ca partenerii săi din coaliţia de guvernământ de la Berlin, SPD, să aibă cel mai mult de suferit.

Ascensiunea AfD şi revenirea FDP pe scena politică ar putea face şi mai dificilă pentru SPD formarea unor majorităţi de stânga la nivel federal sau de land, condamnându-l la un rol secundar pentru un viitor previzibil. Slăbirea SPD ar putea transforma partidul într-un partener mai conflictual şi impredictibil pentru Angela Merkel pe măsură ce se apropie alegerile federale din 2017.