Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat luni că a convocat Consiliul Suprem de Apărare a Ţării pentru data de 17 septembrie, urmând să prezinte punctul său de vedere cu privire la păstrarea unor cote voluntare de imigranţi.
„Fenomenul este important pentru noi fiindcă suntem în UE, însă în România nu apare o presiune din această zonă. Putem să tratăm chestiunea cu calm, răspundere, solidari cu ţările în care există un număr mare de refugiaţi. Nu este cazul să reacţionăm isteric, cum nu este cazul să ne arătăm latura xenofobă. Trebuie să fim solidari cu celelalte ţări din UE, însă trebuie păstrate cotele voluntare. Nu cred că introducerea cotelor obligatorii este o soluţie. Acest punct de vedere îl voi prezenta săptămâna viitoare în CSAT. Am convocat CSAT pe 17 septembrie şi acest punct de vedere îl voi prezenta şi în Consiliul de la mijlocul lunii octombrie şi voi ţine cont şi de datele Guvernului, însă datele preliminare ne arată că suntem îndreptăţiţi să cerem cote voluntare”, a afirmat şeful statului, într-o conferinţă de presă, la Palatul Cotroceni.
El a subliniat că România poate primi 1.785 de refugiaţi şi că cifrele apărute în spaţiul public sunt speculaţii.
‘România a comunicat, la începutul lunii iulie, că poate să primească 1.785 de refugiaţi, 1.705 care se află deja în UE şi 80 de refugiaţi care vor fi relocaţi, aduşi din tabere tranzitorii din afara UE’, a spus Iohannis.
Şeful statului a indicat că în România nu există niciun fel de presiune a unui val imigraţionist. ‘Nu avem un aflux semnificativ de refugiaţi’, a arătat Iohannis. El a precizat că a cerut Ministerului Afacerilor Externe date comparative de anul trecut şi cifrele sunt cam aceleaşi, preşedintele subliniind că nu se remarcă o creştere semnificativă de refugiaţi, fiind fluctuaţii foarte mici.
Klaus Iohannis a motivat că speculaţiile cu privire la numărul de imigranţi au apărut pe fondul în care zeci de mii de refugiaţi au intrat în spaţiul european. ‘Zeci de mii de oameni refugiaţi au intrat în Uniunea Europeană, au apărut probleme de logistică, de principiu, fiindcă a fost încălcat spaţiul Schengen, au fost încălcate normele de la Dublin şi aceşti refugiaţi practic au bulversat întreaga arhitectură europeană. Din acest motiv, discuţia a devenit foarte aprinsă, pe bună dreptate. Am văzut tragedii umane, situaţii care sunt greu de imaginat’, a declarat presedintele.
El a menţionat că la discuţiile din Consiliile Europene din martie şi aprilie a optat pentru cote voluntare de imigranţi, iar în iunie Comisia Europeană a prezentat conceptul privind cotele obligatorii cu care nu a fost de acord.
De asemenea, preşedintele Iohannis a spus că, până în prezent, Comisia Europeană nu a prezentat un concept cu privire la numărul de imigranţi, însă a subliniat că România poate primi maximum 1.785 de refugiaţi, deoarece atâtea locuri de cazare sunt disponibile în şase centre de primire.
‘Nu primirea este complicată, ci atunci când se constată că persoanele care au venit au dreptul de şedere aici, urmează a doua fază pentru care suntem puţin pregătiţi şi anume integrarea în societate. Or această chestiune nu este decât parţial controlată şi aici complicaţia este mult mai mare. Nu ar fi foarte complicat să transformăm, de exemplu, o veche cazarmă în centru de primire, dar România nu are capacitatea să îi integreze pe aceşti imigranţi în societate’, a spus şeful statului.
Preşedintele a explicat că România nu este stat membru Schengen şi că poate primi imigranţi doar dacă aceştia îndeplinesc anumite condiţii cerute de lege.