Cea mai nouă ţară membră a Uniunii Europene se aşteaptă să obţină în luna iulie a acestui an o decizie finală din partea statelor din zona euro cu privire la data la care va putea adera la moneda unică.
„Cetăţenii care păstrează acasă mari sume de kuna, fie sub formă de economii „la ciorap” fie sub formă de numerar pentru nevoile de tranzacţii, se pot pregăti pentru trecerea la euro prin reducerea numerarului pe care îl păstrează, fie prin depozitarea la bancă sau prin cheltuirea treptată. În acest fel vor simplifica procesul de conversie pentru ei”, a subliniat Banca Naţională a Croaţiei.
La fel ca şi vecinii lor din fostele ţări comuniste, croaţii păstrează banii în casă din cauza neîncrederii în stat sau în bănci. Cunoscute popular sub denumirea de „economii la ciorap”, aceste puşculiţe au fost foarte populare în perioadele de inflaţie ridicată sau turbulenţe politice pe care Croaţia le-a cunoscut în anii 1990.
Banca Naţională a Croaţiei nu are estimări cu privire la cât de multe din cele 36 de miliarde de kuna (5,4 miliarde de dolari) aflate în prezent în circulaţie sunt depozitate în afara băncilor.
Ambele monede vor fi acceptate ca mijloc legal de plată timp de doi ani de la data la care se va face trecerea la euro, iar populaţia va putea schimba vechile kuna la bănci pe parcursul anului 2023 şi ulterior la banca centrală.
Se estimează că în perioada 2022-2024 costul total al trecerii la euro al Croaţiei pentru Banca Naţională se va ridica la 916 milioane de kuna (138 milioane de dolari). La rândul lor, băncile comerciale au estimat că această conversie ar putea să le coste un miliard de kuna pe an sub formă de comisioane de schimb, însă aderarea la euro va conduce la reducerea riscurilor valutare şi îmbunătăţirea stabilităţii.
Ultima extindere a zonei euro datează din 2015, când Lituania a devenit al 19-lea stat membru al blocului monetar. Deşi toate satele membre UE, cu excepţia Danemarcei, sunt obligate să adere la zona euro, puţine ţări fac eforturi serioase pentru a se alătura zonei unice