‘Părerea mea este că pentru România o ţintă (de inflaţie – n.r.) de 3% se potriveşte mult mai bine decât una de 2%. Noi avem 2,5%. (…) Rata reală a dobânzii este rata băncii centrale (2,75% – n.r.) minus inflaţia anticipată (2,5% – n.r). Deci 0,25% este o dobândă încă stimulativă. Să sperăm că nu va trebui să coborâm mai mult cu inflaţia, pentru că ar fi un semnal potrivit căruia cererea românească se prăbuşeşte în continuare’, a explicat Croitoru.
În context, acesta susţine că este nevoie de prevenţie, prin stabilirea unei ţinte de inflaţie care să nu permită intrarea dobânzii reale în teritoriu negativ, dar şi de măsuri de stimulare a cererii şi a potenţialului. Printre acestea se numără creşterea participării forţei de muncă, focusarea investiţiilor pe infrastructura de transport, clarificarea drepturilor de proprietate, continuarea luptei împotriva corupţiei şi rezolvarea problemelor din sectorul de stat.
‘Ca să stimulezi cererea şi potenţialul ai nevoie de măsuri structurale care să ducă la creşterea participării forţei de muncă, la creşterea productivităţii. În plus, trebuie să prioritizăm! Şi cred că în România este nevoie de focusarea investiţiilor pe crearea infrastructurii de transport. Fără asta România nu o să aibă productivitatea care să îi ducă înapoi producţia unde trebuie. În plus, trebuie să se clarifice drepturile de proprietate. Dacă prea mulţi oameni nu au aceste lucruri clarificate rămân dependenţi de redistribuiri. Şi asta nu e bine, trebuie să poţi să fii liber economic. Lupta împotriva corupţiei, dacă nu va continua, prea multe resurse nu vor putea fi scoase la liman şi nu are cum să funcţioneze economia fără aceste resurse. Avem încă sectorul de stat! Este în centrul acordului cu FMI. Uitaţi-vă la problemele de la Oltchim şi multe altele! Trebuie spart buboiul de acolo pentru că altfel nu merge’, a subliniat consilierul guvernatorului BNR.
În opinia sa, doar odată ce aceste măsuri s-au rezolvat va apărea o clasă de mijloc puternică, astfel încât democraţia în România să nu mai aibă problemele sesizate astăzi, şi se vor crea bazele ca educaţia să nu mai fie coruptă din interior şi să producă valori cu adevărat. ‘Abia de acolo încolo va creşte şi dorinţa omului de a munci. Pentru că ştiţi cum se spunea în socialism: Ei se fac că ne plătesc, noi ne facem că muncim! Cred că în sectorul privat nu este aşa dar prin alte părţi ale economiei este aşa şi astăzi. Aici sunt bubele în România şi sperăm să le rezolvăm’, a subliniat Croitoru.
El a prezentat şi evoluţia economiei României din 1990 până în prezent şi a ajuns la concluzia că perioada 2011 – 2013 este relevantă având în vedere că este singura în care economia a funcţionat pe picioarele ei, fără bule economice şi fără infuzii de capitaluri străine. ‘Media creşterii economice în această perioadă în care economia a fost pe picioarele ei este de 1,7%. Aceasta este creşterea economică din România dacă nu este o bulă economică sau o represiune financiară. O represiune nu cred că mai este posibilă pentru că nimeni din exterior nu ar mai fi de acord’, a explicat consilierul guvernatorului BNR.