Croitoru: BNR poate lua aur de la Roşia Montană dacă nu depăşeşte 10-20% din rezervă

Potrivit afirmaţiilor sale, cantitatea anuală de aur care va fi produsă în această exploatare va fi de aproximativ 10 tone.

„La preţul actual, ar însemna 370-400 de milioane de euro pe tona de aur fin, de aur monetar. Această tranzacţie pentru BNR nu este o tranzacţie ieşită din comun. BNR face operaţii de acest ordin destul de des”, a menţionat Croitoru, consilier al guvernatorului BNR.

El a spus că achiziţionarea de 10 tone de aur pe an de către BNR ar însemna o creştere în primul an de 10%, în condiţiile în care banca are în prezent 103 tone fizice de aur în proprietatea statului român.

„O creştere de 10%, de asemenea, nu este o creştere ieşită din comun”, a apreciat Croitoru, adăugând că, între 1990 şi 2000, BNR a cumpărat 37,3 tone de aur.

Rezerva de aur a BNR este de 103,7 tone, care valorează aproximativ 3,3 miliarde de euro la cotaţiile internaţionale din luna septembrie. La finele lunii septembrie, rezerva de aur reprezenta 9% din rezervele internaţionale ale României (valute plus aur).

„O concluzie legată de producţie este aceea că pe an cantitatea de aur produsă nu este în afara normalului şi astfel de tranzacţie nu ar fi nici în afara posibilităţilor Băncii Centrale a României”, a afirmat Lucian Croitoru.

Reprezentantul BNR a arătat că o eventuală cumpărare de aur de la Roşia Montană va depinde şi de preţul acestuia.

„În lume, costurile de tranzacţie, de transport al aurului nu costă mult, nu sunt foarte mari, deci acesta se poate cumpăra din orice loc. O decizie cu fundament de cumpărare a aurului se referă la preţ”, a subliniat el, adăugând că BNR are întotdeauna în vedere raţionalitatea economică.

El a amintit că BNR a stopat cumpărarea de aur în anul 2000, în condiţiile în care cu un an înainte s-a introdus TVA de 19% pentru tranzacţiile cu aur, fapt care „a făcut aurul prea scump”.

„O decizie de cumpărare de aur are la bază şi raportul dintre preţul intern şi cel internaţional al aurului”, a declarat Croitoru.

Referindu-se la un eventual drept de preempţiune al BNR pentru cumpărarea aurului, el a arătat că acest lucru nu înseamnă neapărat exercitarea acestui drept şi nici nu înseamnă cumpărarea de către BNR a unei anumite cantităţi de aur.

„Avem în rezerva BNR o anumită structură pe care noi o considerăm optimă între aur, euro, dolari, DST. În general, ponderea aurului în acesată rezervă a oscilat între 10 şi 20% din rezerva internaţională a României. Astăzi avem o pondere a aurului de aproximativ 10% şi au fost ani când BNR a avut şi 21% ponderea aurului în totalul rezervei. Ce spun aceste cifre? Că este ceva loc de cumpărare din moment ce noi am avut şi considerăm că este optim această proporţie între 10 şi 20%. Există ceva loc pentru cumpărarea de aur”, a afirmat Croitoru.

El i-a atenţionat pe membrii Comisiei, de asemenea, că trebuie ţinut cont că este optim ca rezerva valutară a BNR să acopere circa şase luni de importuri de bunuri şi servicii.

„Cumpărările de aur ale BNR, dacă vor fi, trebuie să fie făcute în cantităţi care să nu deterioreze proporţiile menţionate. Decizia de cumpărare a aurului, dacă va fi, va aparţine Consiliului de Administraţie al BNR, altul decât cel de astăzi, pentru că la anul consiliul se va reînnoi”, a menţionat reprezentantul BNR.

Potrivit afirmaţiilor sale, „preţul aurului poate provoca surprize”.

„Este foarte important să aveţi în vedere că, potrivit standardelor internaţionale de contabilitate, o creşterea preţului aurului provoacă un efect de evaluare pe care BNR îl pune într-un fond de rezervă. El nu produce profituri pentru bancă sau venituri. În schimb, când preţul aurului scade, el poate să producă pierderi”, le-a mai spus el parlamentarilor.

Pe de altă parte, acesta a subliniat că, prin lege, BNR este obligată să asigure stabilitatea preţurilor, să promoveze o politică monetară în acest sens şi, în consecinţă, decizia de cumpărare a aurului va fi subordonată acestui criteriu.

„Cantităţile de aur pe care le va cumpăra România nu rămân fără efecte în ceea ce priveşte cantitatea de bani din economie şi atunci Banca Naţională este obligată, dacă vrea să respecte stabilitatea preţurilor (…), va trebui să sterilizeze. Deci, în afara faptului că există un preţ de cumpărare, BNR va efectua şi cheltuieli, care uneori pot fi serioase, în ceea ce priveşte sterilizarea acestor cumpărări. Într-o exprimare mai plastică, arestarea banilor care se creează odată cu cu această cantitate de aur, pentru a nu produce inflaţie”, a mai spus el.

La Roşia Montană (judeţul Alba) se află cel mai important zăcământ de aur din România, evaluat la peste 300 de tone de aur şi 1.600 de tone de argint.

Investiţia Roşia Montană este blocată de mai mulţi ani din cauza disputelor privind protecţia mediului.

Proiectul ar urma să fie derulat de Roşia Montană Gold Corporation, controlată de compania canadiană Gabriel Resources, care deţine 80,69% din acţiuni. În spatele Gabriel Resources sunt nume mari din business-ul mondial, precum miliardarii John Paulson, Beny Steinmetz şi Thomas Kaplan.