Consilierul guvernatorului BNR a argumentat că economia a crescut în 2011 cu mai mult de 2%, ceea ce a dus la constituirea unui spaţiu fiscal, dar rămâne la părerea că aparatul bugetar nu a fost suficient restructurat şi îşi menţine estimarea că surplusul de personal s-a situat la 400 – 500.000 de salariaţi, din care au fost disponibilizaţi mai puţin de jumătate.
Preşedintele Traian Băsescu a declarat, miercuri, în Parlament, că puterea are datoria de a găsi soluţii ca în jurul datei de 1 iunie să fie „reîntregite” salariile bugetarilor.
„Sunt consecvent cu ceea ce am anticipat la momentul tăierii salariilor bugetarilor, că o reversare completă a acelei reduceri nu va putea avea loc mai devreme de 18-24 de luni, ceea ce înseamnă jumătatea acestui an”, a continuat Lucian Croitoru.
Oficialul BNR spune că Executivul poate creşte salariile bugetarilor atât prin reducerea CAS la angajat, cât şi prin majorări directe, dar a evitat să se pronunţe dacă bugetul poate susţine o acoperire integrală a diferenţei rămase între salariile actuale ale bugetarilor şi nivelul salarial din iulie 2010.
După reducerea salariilor cu 25% în iulie 2010, bugetarii au primit anul trecut o majorare salarială cu 15%, iar pentru refacerea completă a veniturilor iniţiale ar urma să mai beneficieze de o creştere cu circa 16%.
O majorare directă cu 16% ar însemna o cheltuială suplimentară de personal de peste 3 miliarde de lei în acest an, adică o creştere anuală cu 6,4 miliarde lei, pornind de la o anvelopă salarială de 39,8 miliarde lei, nivel înscris în bugetul aprobat pe 2012.
În varianta unei reduceri cu 3 puncte procentuale a contribuţiilor de asigurări sociale plătite de angajaţi, salariile bugetarilor ar urca automat cu aproximativ 4,5%, iar majorarea directă pentru recuperarea integrală s-ar limita la 11%. În acest caz, pe sectorul bugetar scăderea de venit la bugetul CAS ar fi acoperită integral.
Băsescu a menţionat miercuri că nu este suficient sprijinul politic pentru creşterea salariilor, arătând că Executivul trebuie să găsească soluţii pentru asigurarea resurselor financiare.
„Este adevărat, la începutul anului 2011, parte din sumele tăiate din salariile bugetarilor au fost restituite. Cred că este o datorie a mea şi a dumneavoastră să gândim şi să găsim soluţii pentru ca, undeva în jurul datei de 1 iunie, să reîntregim salariile bugetarilor (…) Din acest punct de vedere veţi avea tot suportul meu, dar suportul meu nu este suficient dacă talentul dumneavoastră şi al Guvernului nu va fi pe măsura momentului şi pe măsura nevoii de a restabili veniturile bugetarilor”, a spus preşedintele.
El a arătat că această reîntregire a salariilor bugetarilor va trebui făcută în condiţiile în care în luna ianuarie a fost colectat la buget un excedent faţă de veniturile planificate, însă în februarie a fost un minus de două ori mai mare decât excedentul din luna precedentă. Potrivit preşedintelui, şi în martie este posibil un minus în colectarea veniturilor la buget, dar acesta se datorează conjuctural situaţiei meteorologice din luna februarie.
Totodată, el s-a declarat convins că majoritatea parlamentară, împreună cu Guvernul, premierul, ministrul de finanţe, dar poate şi opoziţia, vor putea găsi resurse în buget pentru acest obiectiv.
„Sunt convins că majoritatea parlamentară şi, de ce nu, şi opoziţia, împreună cu Guvernul, cu premierul, cu ministrul de Finanţe, privind în bugetul de stat, aşa cum el este aprobat, şi fără a diminua investiţiile, dar puteţi diminua cheltuieli în alte zone ale bugetului, veţi putea găsi resurse ca, la sfârşitul mandatului, să le puteţi spune bugetarilor că au salariile întregi, aşa cum le-aţi găsit când aţi venit la guvernare”, a afirmat el.
În cadrul acordurilor internaţionale, autorităţile române au convenit cu FMI şi CE îngheţarea pensiilor şi salariilor pentru acest an, cu posibilitatea unor majorări prudente în cazul unor evoluţii peste program a veniturilor bugetare.
„Iniţial, salariile din sectorul public vor fi îngheţate, la fel ca şi pensiile (prin amânarea acestui element al implementării legii pensiilor până în anul 2013). Totuşi, în cazul în care condiţiile economice vor permite acest lucru, avem în vedere aplicarea de majorări prudente la salarii şi pensii, mai târziu în cursul anului”, se arată în cea mai recentă scrisoare de intenţie, semnată de autorităţi în luna februarie.
Bugetul pe 2012 a fost construit pe un deficit de 1,9% din PIB, iar în acordul cu FMI este menţionată o valoare nominală pe cash de 12,2 miliarde lei, echivalentul a 2,1% din PIB (incluzând probabil şi PNDI). Pe de altă parte, România s-a angajat în faţa Comisiei Europene să reducă în acest an deficitul bugetar calculat după regulile ESA 95 la sub 3% din PIB.
Anul trecut, ţinta de deficit bugetar a fost de 4,4% din PIB, iar din execuţie a rezultat un nivel de 23,8 miliarde lei, echivalentul a 4,12% din PIB-ul anunţat recent de Institutul Naţional de Statistică, de 578 de miliarde lei.