CRONOLOGIE: Etape-cheie ale programului nuclear şi balistic nord-coreean
2002
– ianuarie: preşedintele american George W. Bush cataloghează Coreea de Nord, alături de Irak şi Iran, drept „axa răului”.
– octombrie: Washingtonul afirmă că Phenianul are un program secret de îmbogăţire puternică a uraniului, încălcând acordul de dezarmare nucleară din 1994. Coreea de Nord dezminte, dar livrările sale de petrol sunt suspendate.
– decembrie: nord-coreenii dezvăluie existenţa reactorului de la Yongbyon, care produce plutoniu, şi îi expulzează pe inspectorii Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA).
2003
– ianuarie: Phenianul se retrage din Tratatul pentru Neproliferare Nucleară (TNP).
– 27-29 august: prima rundă de negocieri între Cei Şase, la Beijing (Coreea de Nord şi Coreea de Sud, China, Statele Unite, Japonia şi Rusia).
– 14 octombrie: ONU adoptă sancţiuni economice şi comerciale.
2005
– 10 februarie: Phenianul anunţă că a fabricat arme nucleare de autoapărare.
– 19 septembrie: în cursul negocierilor între Cei Şase, Phenianul acceptă să înceteze programul nuclear şi să revină în cadtul TNP, în schimbul unor garanţii diplomatice asupra securităţii sale şi unui ajutor energetic.
– 9-11 noiembrie: eşec al unei noi runde de negocieri, nord-coreenii insistând asupra anulării, de către Statele Unite, a unei blocări a unor conturi la Macao.
2006
– 5 iulie: test de lansare a şapte rachete, inclusiv o rachetă de tip Taepodong-2, cu rază lungă de acţiune, care explodează în zbor, după 40 de secunde de la lansare.
– 9 octombrie: Coreea de Nord efectuează primul test nuclear.
2007
– 13 februarie: Phenianul acceptă să înceapă desfiinţarea programului nuclear şi să primească inspectori AIEA, în schimbul unui milion de tone de carburant şi retragerii sale de pe lista statelor catalogate ca teroriste de către Washington.
– iunie şi iulie: se reiau livrările de carburant, iar inspectorii revin la Phenian. AIEA anunţă că acest complex nuclear de la Yongbyon a fost închis.
– octombrie: are loc al doilea summit între cele două Corei, după cel din 2000.
Phenianul acceptă să îşi declare toate programele nucleare şi să le desfiinţeze până la sfîrşitul lui 2007. Negociatorul american anunţă că Cei Şase au ajuns la un acord „foarte complet”. Destructurarea demarează în noiembrie.
2008
– 12 iulie: Coreea de Nord acceptă verificarea de către inspectori străini a desfiinţării instalaţiilor.
– 8-11 decembrie: impas în negocierile Celor Şase, părţile eşuând să se pună de acord asupra modalităţilor de inspectare a instalaţiilor nord-coreene.
2009
– 5 aprilie: nord-coreenii lansează o rachetă cu rază lungă de acţiune care se prăbuşeşte în Pacific. În opinia Washingtonului, Tokyo şi Seulului este vorba despre un test deghizat de rachetă de tip Taepodong-2.
– 13 aprilie: Consiliul de Securitate al ONU condamnă în unanimitate această operaţiune şi decide să consolideze sanţiunile. Coreea de Nord părăseşte, în mod oficial, negocierile în Şase state privind dezarmarea sa nucleară, anunţă reactivarea programului nuclear şi încetarea cooperării cu AIEA.
– 25 mai: Phenianul anunţă că a efectuat „cu succes” al doilea test nuclear subteran.
– 12 iunie: ONU însăpreşte sancţiunile.
2010
– 12 noiembrie: Coreea de Nord permite unui cercetător american să viziteze o nouă şi vastă instalaţie de îmbogăţire a uraniului, care dispune de peste 1.000 de centrifuge.
2011
– 17 decembrie: liderul Kim Jong-il moare; fiul său cel mai tînăr Kim Jong-un îi succede.
2012
– 13 aprilie: Coreea de Nord încearcă să lanseze o rachetă cu rază lungă de tip Unha-3, în prezenţa presei internaţionale, pe care o invită la eveniment. Tirul eşuează.
-12 decembrie: are loc un tir reuşit al unei rachete cu rază lungă de tip Unha-3, asimilat de către Statele Unite cu un tir de rachetă balistică.
2013
– 22 ianuarie: sunt extinse sancţiunile ONU de către Consiliul de Securitate.
– 24 ianuarie: Comisia nord-coreeană pentru Apărare Naţională anunţă că va efectua al treilea test nuclear.
– 12 februarie: Phenianul a efectuat probabil un test nuclear, potrivit agenţiilor de supraveghere seismică a regiunii, care estimează magnitudinea „seismului artificial” între 4,9 şi 5,1. Seulul evaluează puterea exploziei la şase-şapte kilotone.