CRPC Cluj: Persoanele asaltate de bănci cu telefoane pentru plata ratelor să se adreseze Poliţiei

Comisarul şef Cristian Nicula a fost întrebat de jurnalişti, într-o conferinţă de presă, la Bistriţa, ce poate face o persoană care are un credit luat de la bancă şi care primeşte zeci de telefoane ca să îşi plătească ratele, şeful CRPC răspunzând că oamenii aflaţi în această situaţie „ar trebui să se adreseze Poliţiei”.

„La noi nu a depus reclamaţie. Eu zic să se adreseze Poliţiei. Noi la cine să mergem? Pe cine să verificăm? Trebuie să avem o dovadă că, într-adevăr, e sunată persoana respectivă”, a declarat Nicula.

El a precizat că, în primele nouă luni ale anului, 14 la sută din reclamaţiile depuse de consumatori la Comisariatul Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor (CJPC) Bistriţa au vizat probleme cu băncile sau cu alte instituţii financiare.

Cecilia Vasilescu, consilier juridic al CRPC Cluj, a declarat, la rândul ei, în aceeaşi conferinţă de presă, că instituţia din care face parte a solicitat băncilor transparenţă totală.

„Noi am solicitat să fie transparenţă totală, pentru că am avut până acum situaţii de genul omul nu şi-a plătit creditul, a întârziat o lună, două, trei, cinci, banca i-a trimis dosarul la firma de recuperare. Nu l-a anunţat că i-a cesionat contractul şi firma de recuperare i-a spus că trebuie să plătească 70.000 de euro într-o săptămână. Fiindcă nu era transparenţă şi banca nu informa consumatorul asupra situaţiei creditului se întâmplau toate acestea. Şi atunci banca insistă să plăteşti. Că, probabil, de la o anumită bancă sună trei oameni în loc de unul, deja ţine de cum îşi gestionează ei activitatea respectivă, dar faptul că-l sună e un lucru benefic, nu un lucru rău, pentru că foarte multă lume care are mai multe credite spune că a uitat”, a spus Vasilescu.

Ea a declarat că orice consumator se poate duce la bancă să negocieze contractul, iar dacă va fi refuzat se poate adresa CJPC.

„Consumatorii pot să se adreseze operatorilor economici să-şi modifice data în care să achite ratele, de exemplu. Dacă se duc şi se adresează băncii, iar banca refuză să-i ia în considerare doleanţa, atunci pot să se adreseze Comisariatului Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor. Nu toată lumea se confruntă cu aceeaşi situaţie, iar fiecare pe problema pe care o are trebuie să se adreseze celui cu care are un contract. Este evident că, în situaţia în care am încheiat cu cineva, noi doi suntem părţile. Degeaba vin eu şi mă adresez CJPC, pentru că nu poate să intervină în niciun contract. Trebuie să înţeleagă consumatorul acesta. Nu putem interveni, pentru că suntem terţi şi contractul nu ne este opozabil chiar dacă suntem Protecţia Consumatorilor”, a declarat Vasilescu.

O persoană din Bistriţa care a contractat un credit pe zece ani de la o bancă a declarat corespondentului MEDIAFAX că este hărţuită, lună de lună, cu telefoane, de angajaţii acesteia pe motiv că întârzie cu plata ratei întrucât aceasta este fixată mai repede decât ziua ei de salariu. Ea susţine că telefoane nu primeşte doar ea, ci şi membrii familiei, angajatorii şi alte persoane.

Adriana Mureşan a declarat că a contractat un credit bancar în 2009, pe zece ani, iar atunci când a putut a plătit în avans, chiar şi opt rate o dată.

„De aproximativ un an, rata este plătită, dar cu întârziere – scadenţa este în 9 a fiecărei luni, dar se plăteşte în ultima zi din lună sau în prima zi a lunii următoare, la salariu. Din 10 începe coşmarul – 17 telefoane în fiecare zi, chiar şi în ziua de Crăciun, pe mobilul contractantului, al soţului, al mamei, al bunicii – nu ştiu cum de au ajuns în posesia lor – şi ce e mai deranjant, al angajatorului. Primul telefon e de înţeles. Un angajat al băncii mă anunţă cu privire la suma restantă (circa 150 euro – n.r) şi mă întreabă când urmează să fie achitată. I se răspunde că în 1 a lunii următoare. Oftează afectat şi mă anunţă că voi plăti penalităţi, întrebându-mă dacă nu pot achita mai devreme, măcar parţial. Îi răspund că sunt conştientă de penalităţi, că voi încerca să achit mai devreme, dar cel mai probabil nu va fi posibil. Îmi răspunde politicos că mă aşteaptă şi îmi urează o zi bună. În ziua următoare, un nou telefon – aceeaşi poveste”, a spus femeia, care a precizat că a făcut plângeri la angajaţii sucursalei bancare din Bistriţa, dar i s-a spus că „asta e politica băncii de la Bucureşti”.

În judeţul Bistriţa-Năsăud s-au depus 373 de reclamaţii în primele nouă luni ale anului. Dintre acestea, 10 la sută au vizat probleme legate de produse alimentare, 14 la sută de natură financiară (30 de reclamaţii vizând băncile şi clauzele abuzive din contracte) şi 76 sută au vizat prestăriile servicii, utilităţile, garanţiile.

Potrivit comisarului şef Cristian Nicula, 20 la sută din reclamaţii au fost nefondate.