CSM a amânat discutarea Raportului privind starea justiţiei în 2013

Membrii CSM au convenit să amâne dezbaterea raportului pentru a se aduce unele modificări şi completări.

Raportul CSM privind starea justiţiei arată că 2013 a fost anul cu cel mai mare volum de activitate din istoria justiţiei româneşti şi unul al marilor provocări, fiind marcat de intrarea în vigoare, la 15 februarie, a noului Cod de procedură civilă şi de eforturile susţinute pentru pregătirea intrării în vigoare, la 1 februarie 2014, a noului Cod penal şi a noului Cod de procedură penală.

‘Volumul total de activitate înregistrat la nivelul instanţelor judecătoreşti, exceptând instanţele militare (3.337.426 dosare), precum şi numărul dosarelor soluţionate (2.408.240 dosare) au înregistrat un record absolut. Creşterea volumului total de activitate s-a repercutat asupra încărcăturii pe judecător, astfel că, în cursul anului 2013, la majoritatea instanţelor, indiferent de gradul de jurisdicţie, încărcătura pe post de judecător a fost de peste 1.000 de cauze’, se spune în document.

Similar situaţiei înregistrate la instanţele judecătoreşti, la nivelul parchetelor, volumul total de dosare penale (1.826.427 dosare) a crescut comparativ cu anul anterior şi, în corelaţie cu această creştere, s-a majorat şi numărul dosarelor penale soluţionate de procurori (635.085 dosare, faţă de 590.505 dosare soluţionate 2012).

În ceea ce priveşte încărcătura de dosare pe procuror – exceptând parchetele de pe lângă tribunale, unde a fost înregistrată o diminuare nesemnificativă (de la 174 de dosare în anul 2012, la 170 de dosare în anul 2013) şi DIICOT, unde încărcătura este identică celei din anul precedent (75 de dosare) – aceasta a crescut la nivelul parchetului de pe lângă instanţa supremă, DNA, parchetele de pe lângă curţile de apel şi cele de pe lângă judecătorii.

Ponderea cauzelor restituite de către instanţele de judecată în vederea refacerii urmăririi penale, în totalul cauzelor soluţionate prin rechizitoriu, a scăzut progresiv, de la 0,41% în anul 2008, la 0,10% în anul 2013.

Ponderea inculpaţilor achitaţi definitiv, în totalul inculpaţilor trimişi în judecată, a scăzut progresiv, de la 2,62% în anul 2008, la 1,30% în 2013.

Din punct de vedere al bugetului instanţelor, este de remarcat faptul că, în 2013, acesta a crescut comparativ cu anii anteriori, ponderea acestuia în bugetul total al Ministerului Justiţiei fiind de 59,74% (56,66% în anul 2011 şi 57,64% în anul 2012), iar cel al parchetelor fiind într-o continuă creştere începând cu 2010, ajungând la un total de 758.462.000 lei în 2013.

Referitor la nivelul de finanţare obţinut în perioada de referinţă, instanţele şi parchetele au considerat că acesta a fost mai degrabă nesatisfăcător, decât satisfăcător.

Documentul indică şi faptul că anul 2013 s-a caracterizat şi prin diminuarea numărului total de cereri împotriva Statului român aflate pe rolul Curţii Europene a Drepturilor Omului, numărul cererilor scăzând de la 8.712 în 2012, la 6.050 în perioada de referinţă.

De asemenea, instanţele şi parchetele din ţară consideră că independenţa justiţiei a fost ameninţată, în principal, prin acţiuni ale mass-media, acţiuni ale Executivului şi ale Legislativului, iar principalele modalităţi prin care factorul politic a încercat să influenţeze sistemul judiciar au constat în luările de poziţie publice cu privire la activitatea procurorilor şi judecătorilor, schimbările legislative, subfinanţarea sistemului judiciar, dar şi blocarea dosarelor penale ale deputaţilor sau senatorilor în Parlament.

Potrivit documentului postat pe site-ul CSM, în ceea ce priveşte modul în care a fost percepută starea de independenţă a sistemului judiciar prin raportare la factorul politic, instanţele, în procent de 43,75%, au arătat că, faţă de anul precedent, factorul politic nu a încercat să influenţeze sistemul judiciar, în timp de parchetele, în procent de 43,75 %, au arătat că, faţă de anul precedent, în anul 2013, factorul politic a încercat mai mult să influenţeze sistemul judiciar.

În concret, instanţele au considerat că, pe parcursul anului judiciar, independenţa justiţiei a fost ameninţată, în principal, prin acţiuni ale mass-media (37,5%), prin acţiuni ale Executivului (25 %), prin acţiuni ale Legislativului (25%) şi doar un procent de 12,5 % a menţionat în acest sens aspecte ţinând de activitatea proprie a instituţiilor sistemului judiciar’, se mai arată în raport.

Parchetele au răspuns în mod similar instanţelor, dar într-un procent diferit.

Astfel, în procent de 56,25%, parchetele au arătat că, în cursul anului 2013, independenta justiţiei a fost ameninţată, în principal, prin acţiuni ale mass-media, dar şi prin acţiuni ale Executivului (31,25%), restul de 6,25% apreciind că factorul de risc a constat în acţiuni ale Legislativului, dar şi în aspecte ţinând de activitatea proprie a instituţiilor sistemului judiciar.