„În şedinţa din data de 25 ianuarie 2017, ora 15.00, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii va analiza solicitarea Ministerului Justiţiei privind avizarea Proiectului de Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului pentru modificarea şi completarea Codului Penal şi a Codului de Procedură Penală şi a Proiectului de Ordonanţă de Urgenţă pentru graţierea unor pedepse”, a anunţat, luni, CSM.
Proiectele de OUG privind graţierea şi modificările codurilor penale au fost transmise de Ministerul Justiţiei pe 19 ianuarie la Consiliul Superior al Magistraturii, pentru avizare.
CSM le-a comunicate pentru analiză şi consultare tuturor instanţelor şi parchetelor din România, precum şi asociaţiilor profesionale ale magistraţilor, punctele de vedere ale acestora urmând să fie transmise Consiliului până în 25 ianuarie.
Proiectele de acte normative au fost supuse, în 18 ianuarie, analizei direcţiei de specialitate, sub coordonarea Comisiei nr. 1 „Legislaţie şi cooperare interinstituţională” din cadrul CSM.
Răspunsurile de la instanţe, parchete şi asociaţiile magistraţilor şi punctul de vedere al Direcţiei Legislaţie, Documentare şi Contencios din CSM vor fi analizate în cadrul unei şedinţe a Comisiei nr. 1 „Legislaţie şi cooperare interinstituţională”, anterior dezbaterii Plenului Consiliului.
Proiectul de ordonanţă de urgenţă promovat de Ministerul Justiţiei prevede graţierea integrală a pedepselor de până la 5 ani precum şi jumătate din pedeapsa femeilor gravide, a celor care au în întreţinere copii sub cinci ani, a celor cu vârste de peste 60 de ani şi a celor cu boli incurabile în faze terminale. Prevederile nu se aplică recidivistilor, nici celor care s-au sustras executării pedepsei şi nici celor care comit infracţiuni după dată de 18 ianuarie 2017. Proiectul prevede că OUG intră în vigoare în 18 februarie 2017.
Proiectul de OUG care modifică prevederi din Codul Penal şi din Codul de Procedura Penală ia în calcul pagubele materiale mai mari de 200.000 de lei în cazul abuzului în serviciu, reducând de la 7 la 3 ani de detenţie nivelul maxim al pedepsei şi eliminând sancţiunea cu interdicţia privind ocuparea unei funcţii publice. În ceea ce priveşte conflictul de interese, printre cei menţionaţi că beneficiari ai folosului patrimonial de pe urmă faptei comise de funcţionarul public nu se vor mai regăsi şi cei cu care acesta a avut raporturi de muncă în ultimii cinci ani. Denunţurile vor fi valabile doar dacă sunt făcute în termen de şase luni de la dată comiterii faptei reclamate.
Preşedintele Klaus Iohannis a spus în 18 ianuarie, la începutul şedinţei de Guvern pe care a prezidat-o, că premierul Sorin Grindeanu l-a asigurat că graţierea şi modificarea codurilor penale nu se regăsesc pe ordinea de zi suplimentară a şedinţei şi că nici nu vor fi „băgate peste noapte” în nicio şedinţa, ci „vor fi puse în transparenţă”.
În 20 ianuarie, preşedintele Klaus Iohannis a susţinut că sunt „suficiente argumente” care să determine Guvernul să retragă ordonanţele de urgenţă privind graţierea şi modificarea Codului Penal.
„Proiectele de Ordonanţe de Urgenţă privind graţierea şi modificarea Codurilor penale sunt neavenite, inacceptabile şi par a fi făcute cu dedicaţie, o spun cele mai autorizate voci din Justiţie”, a scris Iohannis pe Facebook.
Şeful statului a precizat că Parchetul General, DNA, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, DIICOT, asociaţiile magistraţilor şi organizaţii ale societăţii civile s-au pronunţat ferm împotriva modificării cadrului legislativ referitor la corupţie, abuz în serviciu şi integritate, „în regim de urgenţă, fără analize obiective şi în condiţii de totală netransparenţă”.
Oficiali din sistemul judiciar şi asociaţii profesionale ale magistraţilor au spus că Ministerul Justiţiei a vrut să promoveze acte de clemenţă cum ar fi graţierea şi să aducă modificări codurilor penale în mod netransparent şi fără consultarea Consiliului Superior al Magistraturii.
În replică, Ministerul Justiţiei a arătat că proiectele de ordonanţă de urgenţă privind graţierea şi modificarea codurilor penal şi de procedura penală nu au fost programate pe ordinea de zi a şedinţei de Guvern şi a respins afirmaţiile că procesul legislativ ar fi lipsit de transparenţă, arătând că actele normative au fost trimise instituţiilor care trebuie să le avizeze sau să transmită un punct de vedere legat de acestea, miercuri au fost puse în dezbatere publică şi se aşteaptă exprimarea unor poziţii constructive şi echilibrate în cazul acestora.
Reprezentanţii Asociaţiei Magistraţilor din România vor prezenta CSM o serie de observaţii argumentate privitoare la proiectul de OUG privind graţierea unor pedepse, spunând că aşa cum a fost „conceput, structurat şi motivat”, acesta „nu probează că suntem în prezenţa unei iniţiative acceptabile, în acord cu necesităţile sociale şi cu normele de drept”.
Peste 20.000 de oameni au protestat, duminică seară, în Capitală faţă de proiectele de ordonanţă ale Guvernului privind graţierea şi modificarea codurilor penale. La manifestaţia din Piaţa Universităţii s-a aflat, timp de aproximativ 15 minute, şi preşedintele Klaus Iohannis, care a spus că este inadmisibil să fie schimbate legile în modul în care se intenţionează şi că oamenii au de ce să fie indignaţi.
„O gaşcă de oameni politici cu probleme penale vrea să schimbe legislaţia din România, vrea să slăbească statul de drept. Ori aşa ceva nu se poate admite. Este inadmisibil să se schimbe legislaţia şi zeci, sute de politicieni certaţi cu legea să se găsească cu dosarele curate şi să continue fărădelegile. Românii, pe bună dreptate, sunt indignaţi”, a spus Iohannis.
Alte câteva zeci de mii de persoane au protestat în mai multe oraşe.
Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, susţine că preşedintele Klaus Iohannis s-a situat în afara legii, că este un început de lovitură de stat şi dă asigurări că nu-i va mai permite preşedintelui Iohannis să răstoarne ordinea constituţională, să uzurpe calităţi oficiale intrând abuziv în şedinţele de guvern sau să incite la dezordine socială şi violenţă.