CSM face precizări privind respingerea cererii de revocare a învestirii Oanei Schmidt Hăineală
Biroul de Informare Publică al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a făcut, luni, într-un comunicat de presă, precizări privind respingerea solicitării de revocare a Hotărârii nr. 8 a Plenului CSM din 4 ianuarie, prin care a fost numit preşedintele instituţiei.
Astfel, CSM arată că, prin Hotărârea nr. 2 din 4 ianuarie, Secţia pentru judecători, cu majoritatea voturilor membrilor prezenţi, a decis solicitarea revocării Hotărârii nr. 8 a Plenului CSM prin care a fost aleasă în funcţia de preşedinte al Consiliului procurororul Oana Andrea Schmidt-Hăineală.
„În motivarea Secţiei de judecători a fost invocat un presupus blocaj instituţional generat de inexistenţa unei candidaturi pentru funcţia de vicepreşedinte al Consiliului ca urmare a respingerii de către Plenul CSM a candidaturii doamnei judecător Alina Nicoleta Ghica”, a precizat CSM.
Astfel, a fost convocată o nouă şedinţă de plen, pentru ora 17.15, în cadrul căreia Secţia pentru judecători a CSM a propus suplimentarea ordinii de zi a şedinţei cu solicitarea de revocare a Hotărârii nr. 8 a Plenului.
„Propunerea de suplimentare a fost supusă votului şi, cu majoritatea celor 18 membri prezenţi, a fost aprobată, fiind distribuite ulterior 18 buletine de vot privind aprobarea/respingerea propunerii de revocare a Hotărârii nr. 8 a Plenului CSM”, se mai arată în comunicatul citat.
După dezbateri au fost predate aparatului tehnic 11 buletine, toate exprimând votul de respingere a propunerii, restul de şapte buletine de vot nefiind predate.
„Activitatea de colectare şi numărare a buletinelor de vot de către secretariatul şedinţei a fost realizată în cadrul şedinţei, în prezenta tuturor membrilor CSM prezenţi la şedinţă”, a adăugat Biroul de Informare Publică al CSM.
Astfel, arată CSM, întrucât majoritatea membrilor prezenţi au votat respingerea propunerii de revocare şi ţinând seama de dispoziţiile articolului 12 indice 1 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a CSM, aprobat prin Hotărârea nr. 326/2005 a Plenului CSM, conform cărora „membrii îşi pot exprima în mod valabil votul în Plen sau în secţii sub condiţia participării la dezbaterile pe marginea punctului supus procedurii de vot”, s-a constatat faptul că solicitarea de revocare a Hotărârii nr. 8 a Plenului CSM prin care a fost numit preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii a fost respinsă.
Uniunea Naţională a Judecătorilor din România susţine că alegerile pentru conducerea CSM au avut loc într-un mod netransparent şi neprofesionist, precizând că va apela la toate mijloacele legale pentru ca instituţia să-şi îndeplinească rolul constituţional de garant al independenţei justiţiei.
„Uniunea Naţională a Judecătorilor din România (UNJR) îşi exprimă indignarea faţă de modul netransparent şi total neprofesionist în care au decurs alegerile pentru funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii în data de 4 ianuarie 2013. Considerăm nedemne de onoarea funcţiilor menţionate refuzul asumării publice a candidaturii fostului vicepreşedinte al Consiliului, anunţarea acesteia în cadrul şedinţei de plen, cu lipsa oricărei informări a magistraţilor şi membrilor Consiliului în vederea asigurării unei dezbateri efective a candidaturilor şi a programelor candidaţilor”, se arată într-un comunicat de presă al organizaţiei profesionale, semnat de preşedintele Uniunii, judecătoarea Natalia Roman.
Conducerea UNJR afirmă că judecătorii „nu acceptă să fie reprezentaţi de un preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii ales în astfel de condiţii”.
Sursa citată a precizat că, în 2012, corpul judecătorilor şi-a exprimat în mod repetat nemulţumirea faţă de prestaţia conducerii CSM şi „carenţele acesteia în exercitarea funcţiei de reprezentare”, fiind astfel evidentă dorinţa corpului profesional de a nu se mai realege aceeaşi conducere sub o altă formă.
Această dorinţă a fost însă „sfidător ignorată” de către cei care ar trebui să reprezinte corpul profesional al judecătorilor, fiind totodată ignorată şi cutuma respectată încă de la înfiinţarea Consiliului, de a se alege un judecător în funcţia de preşedinte, mai susţine conducerea UNJR.
Procurorul Oana Schmidt Hăineală a fost aleasă, în şedinţa din 4 ianuarie a Plenului CSM, preşedinte al Consiliului, după care candidatura judecătoarei Alina Ghica pentru funcţia de vicepreşedinte nu a întrunit numărul de voturi minim necesar, respectiv zece, pentru a fi aleasă.
Alegerea vicepreşedintelui CSM a fost amânată pentru această săptămână, noul preşedinte al CSM, Oana Schmidt Hăineală, anunţând că pentru această funcţie au fost depuse două candidaturi, de către judecătorii Alina Ghica şi Cristi Dănileţ.
Şedinţa a fost amânată după ce plenul CSM a respins solicitarea de revocare a hotărârii prin care Oana Schmidt Hăineală a fost învestită ca preşedinte al Consiliului.
Judecătorul Horaţius Dumbravă a afirmat că s-a produs un evident un blocaj instituţional, motiv pentru care trebuie reluată întreaga procedură.
În acest context, judecătorul Cristi Dănileţ a anunţat că îşi depune candidatura pentru funcţia de vicepreşedinte al CSM, pentru a fi eliminat astfel blocajul survenit. Dănileţ a declarat că îşi asumă proiectul Oanei Schmidt Hăineală, care a ocupat, până în 4 ianuarie, funcţia de vicepreşedinte.
Judecătoarea Alina Ghica şi-a anunţat candidatura la funcţia de vicepreşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii la scurt timp după alegerea procurorului Oana Schmidt Hăineală ca preşedinte al CSM.
Imediat după ce Alina Ghica şi-a anunţat candidatura, judecătorul Horaţius Dumbravă s-a ridicat şi a spus că părăseşte sala, pentru că este inacceptabil ca un proiect de management să fie depus cu 40 minute înainte de prezentare. Dumbravă a fost urmat de de alţi trei membri ai CSM, respectiv Adrian Neacşu, Alexandru Şerban şi Marius Tudose. La scurt timp după plecarea celor patru judecători, a plecat şi ministrul Justiţiei, Mona Pivniceru.
În 2012, Ghica a candidat împreună cu Hăineală pentru funcţia de preşedinte, respectiv vicepreşedinte al CSM, ele depunând un proiect comun de management, situaţie care nu s-a repetat în 4 ianuarie, deşi intenţia de rocadă a funcţiilor era cunoscută de ceva timp.
Rezultatul încercării unei rocade a funcţiilor de conducere la CSM a fost un semi-eşec. Schmidt Hăineală a obţinut la limită cele zece voturi pentru a fi desemnată în fruntea CSM, însă candidatura lui Ghica pentru funcţia de vicepreşedinte al CSM a fost respinsă.