CSM îşi alege mâine noua conducere

Pe ordinea de zi a şedinţei de marţi a plenului CSM se mai află prezentarea raportului de activitate al instituţiei pe anul 2014, în mandatul judecătorului Adrian Bordea, preşedinte, şi al procurorului Gheorghe Muscalu, vicepreşedinte.

La şedinţă este aşteptat să participe şi preşedintele Klaus Iohannis, care, potrivit Constituţiei, prezidează lucrările Consiliului la care participă.

CSM are în componenţă 19 membri: nouă judecători şi cinci procurori aleşi de magistraţi în adunările generale ale instanţelor şi parchetelor şi validaţi de Senat, doi reprezentanţi ai societăţii civile aleşi de Senat şi trei membri de drept – ministrul Justiţiei, preşedintele ÎCCJ şi procurorul general al României. Mandatul membrilor aleşi este de şase ani, fără posibilitatea reînvestirii.

Consiliul este condus de un preşedinte, ajutat de un vicepreşedinte, care fac parte din secţii diferite, pentru un mandat de un an, care nu poate fi reînnoit. Preşedintele şi vicepreşedintele CSM sunt aleşi doar dintre cei 14 membri aleşi în adunările generale ale instanţelor şi parchetelor.

Candidaţii pentru şefia CSM trebuie să prezinte un proiect managerial cu privire la viziunea pe care o au în legătură cu gestionarea competenţelor Consiliului şi rezolvarea aspectelor legate de resursele umane din sistemul judiciar şi proiectele aflate în derulare.

În 30 decembrie, pe site-ul CSM au fost publicate candidaturile judecătorilor Alexandru Şerban şi Marius Tudose pentru funcţia de preşedinte şi a procurorului Bogdan Gabor pentru cea de vicepreşedinte.

Ambii candidaţi la funcţia de preşedinte CSM pledează, în proiectele publicate, pentru acţiuni împotriva oricăror ingerinţe în independenţa justiţiei.

Alexandru Şerban susţine că realizarea rolului constituţional fundamental al CSM, de garant al independenţei justiţiei, trebuie să rămână preocuparea prioritară şi constantă în 2015.

‘Apărarea independenţei justiţiei şi a magistraţilor presupune o reacţie rapidă a Consiliului împotriva oricăror atacuri şi imixtiuni. Rapiditatea este de maximă importanţă, deoarece hotărârea pe care o adoptă plenul Consiliului în astfel de situaţii, doar prin ea însăşi, nu are o eficienţă deosebită, neimpunând vreo sancţiune efectivă. Soluţia ar fi o reacţie publică imediată a conducerii Consiliului, urmată de sesizarea Inspecţiei Judiciare pentru a efectua verificări, iar aceste verificări să se efectueze cu maximă celeritate, aşa cum s-a procedat de altfel în anul 2014. (…) CSM trebuie să acţioneze prompt în sensul descurajării oricărei tendinţe a guvernului sau administraţiei de ingerinţă în independenţa justiţiei. Sub acest aspect, preşedintele CSM va trebui, în continuare, să sesizeze Curtea Constituţională, în vederea soluţionării conflictelor juridice de natură constituţională dintre autorităţile publice, atunci când situaţia o va impune’, subliniază judecătorul Şerban în proiect.

În opinia acestuia, consolidarea integrităţii sistemului judiciar trebuie să rămână o prioritate a CSM.

‘Pentru a avea o justiţie eficientă şi responsabilă, este nevoie de o evaluare obiectivă a magistraţilor, care să permită îmbunătăţirea activităţii acestora. (…) Foarte importantă va fi transparenţa şi asigurarea desfăşurării în condiţii de obiectivitate a concursurilor, examenelor şi procedurilor de ocupare a unor funcţii de conducere ce vor fi organizate de CSM în 2015: procedura de ocupare a funcţiei de preşedinte al Secţiei Penale a ÎCCJ, concursul de promovare în funcţia de judecător la ÎCCJ, avizarea candidaturii pentru funcţia de procuror şef DIICOT, concursurile pentru promovare în funcţii de execuţie şi, respectiv, pentru numiri în funcţii de conducere la instanţe şi parchete, concursul pentru ocuparea funcţiilor de inspector-şef şi inspector-şef adjunct al Inspecţiei Judiciare, concursurile de admitere la INL şi la Şcoala Naţională de Grefieri’, se arată în proiect.

Alexandru Şerban consideră că locul justiţiei în echilibrul autorităţilor, ca putere a statului de drept, nu poate fi garantat decât dacă se asigură şi independenţa financiară a acesteia şi că trebuie eliminat caracterul secret al votului în CSM, pentru a se asigura o mai mare responsabilitate a membrilor, dar şi clarificarea problematicii răspunderii membrilor Consiliului şi a posibilităţii revocării acestora, având în vedere Decizia Curţii Constituţionale nr. 196/2013.

De cealaltă parte, Marius Tudose vorbeşte în proiectul său managerial despre faptul că CSM are o misiune perpetuă de a manifesta vigilenţă şi reacţie rapidă la orice fel de ingerinţe, derapaje, influenţe, manipulări ori diversiuni, ‘fie că e vorba de jocuri de putere, interese de moment sau de grup, externe sau interne sistemului judiciar’.

El pledează pentru consolidarea independenţei IJ, ca premisă esenţială în asigurarea efectivă şi eficientă a rolului Consiliului, de garant al independenţei justiţiei, iar în acest context propune identificarea, reglementarea şi valorificarea unei căi efective de sancţionare a încălcărilor sau atingerilor aduse independenţei, imparţialităţii şi reputaţiei magistraţilor, constatate prin hotărâri ale plenului CSM.

‘Istoria recentă a justiţiei române a dovedit că mecanismele reglementate de apărare a acestor principii au o eficienţă relativă şi un diminuat efect persuasiv. Sancţiunea morală, fie aceasta şi publică, este uşor tolerată şi repede uitată atât de actant, cât şi de societate, iar recidivele sunt la ordinea zilei. În acest context, consider că se impune reluarea unor analize şi dezbateri pe această temă, inclusiv într-un cadru extins, CSM – Inspecţia Judiciară – sistem judiciar – societate civilă – instituţii de presă, astfel încât să putem genera un mecanism de apărare eficient şi efectiv’, subliniază Marius Tudose.

Pe de altă parte, el propune şi o analiză aprofundată a acţiunilor disciplinare deduse în faţa secţiilor CSM şi aplicarea cu fermitate a soluţiilor de sancţionare.

‘Deşi este consacrată în art. 136 din Legea 304/2004 privind organizarea judiciară, rămâne, în continuare, o provocare de maximă urgenţă şi importanţă trecerea atribuţiilor Ministerului Justiţiei referitoare la gestionarea bugetului curţilor de apel, al tribunalelor, al tribunalelor specializate şi al judecătoriilor la ÎCCJ, dar şi introducerea asigurării profesionale a magistraţilor. Cauzele amânării punerii în practică a acestor prevederi legale sunt multiple, poate obiective, dar nu pot constitui o scuză perpetuă, ci o motivaţie în a găsi soluţii în sensul punerii în acord cu legea, cât mai urgent. În acest sens, îmi propun să antrenăm în discuţie atât conducerea ÎCCJ, cât şi reprezentanţi ai MJ pentru dimensionarea şi asigurarea suportului logistic necesar realizării în condiţii de realism a acestui proiect’, se arată în proiectul său.

Judecătorul are în vedere întărirea cooperării cu celelalte instituţii ale statului, într-un demers conjugat şi democratic de susţinere în vederea îndeplinirii obiectivelor instituţionale şi consolidarea componenţei de ‘cooperare’ din cadrul MCV instituit de Comisia Europeană, şi deplasarea ‘centrului de greutate’ dinspre ‘verificare’ către ‘cooperare’.

‘Calibrarea relaţiei sistemului judiciar român cu Mecanismul instituit de Comisia Europeană în termeni de parteneriat este reclamată nu numai de durata relativ mare a perioadei de monitorizare, cât mai ales de evoluţiile constatate în rapoartele Comisiei. Epoca pionieratului a fost depăşită odată cu progresele înregistrate, cu maturizarea instituţională a sistemului judiciar şi cu exersarea unei justiţii unitare şi efective’, arată Tudose în proiect.

Păstrarea unui dialog instituţional deschis şi principial cu puterea executivă pentru asigurarea finanţării sistemului judiciar, continuarea demersurilor pentru finanţarea majorării schemelor de personal, dar şi continuarea măsurilor privind degrevarea magistraţilor de obligaţiile fără caracter jurisdicţional sunt câteva dintre obiectivele procurorului Bogdan Gabor, care şi-a depus candidatura pentru funcţia de vicepreşedinte al CSM.

În proiectul managerial, Gabor subliniază că susţine necesitatea ca activitatea CSM să fie cât mai credibilă, un dialog instituţional cu celelalte puteri ale statului, dar şi păstrarea independenţei sistemului judiciar din România.

”Intrarea în vigoare a noilor coduri, tendinţele celorlalte puteri ale statului de a avea unele imixtiuni în justiţie reclamă ca activitatea CSM în îndeplinirea rolului său constituţional să fie cât mai credibilă. În acest sens revine ca o obligaţie a Consiliului Superior al Magistraturii să aibă un dialog instituţional corect şi coerent cu celelalte puteri ale statului, să intensifice comunicarea cu organismele europene, cât şi cu organismele judiciare din statele Uniunii Europene”, se arată în proiectul lui Bogdan Gabor.

Candidatul la funcţia de vicepreşedinte al CSM menţionează, de asemenea, că ”independenţa sistemului judiciar este structural legată de apărarea independenţei sistemului judiciar, dar şi a independenţei, imparţialităţii şi reputaţiei profesionale a magistratului judecător şi procuror”.

”Din experienţa ultimilor ani, apreciez ca necesară instituirea unui instrument judiciar mai eficient care să fie pus la dispoziţia CSM, în vederea îndeplinirii obligaţiei constituţionale de apărare a independenţei justiţiei”, precizează Gabor.

Acesta militează şi pentru ”continuarea şi dezvoltarea acţiunilor de responsabilizare a sistemului judiciar, pentru ca acesta să devină cât se poate de integru”.

Printre obiectivele propuse, Bogdan Gabor a mai subliniat necesitatea unei reacţii ”prompte, ferme şi constante” a CSM ”ori de câte ori valori fundamentale precum independenţa şi imparţialitatea justiţiei sunt afectate sau periclitate prin acţiunile unei alte puteri în stat sau ale altor organisme, respectiv în situaţii în care limitele fireşti şi legale ale libertăţii de exprimare sunt depăşite”.