CSM sesizează CC cu un conflict autoritate judecătoarească – Guvern privind numirile la CEDO

Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Oana Schmidt Hăineală, a adresat, miercuri, Curţii Constituţionale cererea de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre autoritatea judecătorească şi puterea executivă, reprezentată de Guvern, a anunţat CSM, într-un comunicat de presă.

„S-a apreciat că, prin schimbarea de către Guvernul României a mecanismului de numire a judecătorului român la CEDO, prin intermediul unei Ordonanţe de Urgenţă a Guvernului, s-a adus atingere principiului separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, în condiţiile în care a fost vidată de substanţă o atribuţie fundamentală a Consiliului Superior al Magistraturii, în calitatea sa – prevăzută de art. 133 alin. 1 din Constituţia României – de garant al independenţei justiţiei”, a precizat CSM.

Totodată, CSM consideră că modificarea acestui mecanism prin Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului încălcă dispoziţiile articolului 115 alineatul 6 din Constituţie – astfel cum au fost constant interpretate în jurisprudenţa Curţii Constituţionale -, conform cărora ordonanţele de urgenţă nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituţionale, nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie, drepturile electorale şi nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică.

Preşedintele CSM a făcut sesizarea în calitate de titular al dreptului de a sesiza Curtea Constituţională cu soluţionarea unui conflict juridic de natură constituţională, în temeiul dispoziţiilor articolului 146 litera e din Constituţie, republicată, ale articolului 34 şi următoarele din Legea 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale articolului 24 alineatul 3 din Legea 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată.

Premierul Victor Ponta ar trebui să meargă, miercuri după-amiază, la Consiliul Superior al Magistraturii, printre subiectele propuse pentru discuţii fiind şi procedura de nominalizare a candidaţilor la funcţia de judecător la CEDO din partea României.

Primul ministru declara că se va întâlni miercuri, ca premier, împreună cu noul ministru al Justiţiei, cu Secţia de judecători din CSM, menţionând că întâlnirea a fost stabilită la şedinţa Plenului Consiliului care a avut loc săptămâna trecută.

Premierul anunţa marţi că i-a solicitat Avocatului Poporului să sesizeze Curtea Constituţională pentru a clarifica cine anume are atribuţia numirii judecătorului României la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, respectiv o comisie guvernamentală sau Consiliul Superior al Magistraturii.

„Existând o dispută între CSM şi Guvern apropos de ordonanţa privind numirea judecătorului la CEDO, am decis să îl rog pe Avocatul Poporului să sesizeze Curtea Constituţională, iar Curtea Constituţională să ne dea un răspuns cine numeşte la CEDO: ca în toate ţările europene, o comisie guvernamentală, sau doar CSM-ul, ca în România. Cum spune Curtea Constituţională aşa facem şi dacă o să avem un regim special faţă de restul Europei, şi dacă o să avem un regim ca toată Europa, important e să avem un regim necontestat”, spunea Ponta la începutul şedinţei de Guvern.

La sfârşitul lunii martie, Guvernul a adoptat o ordonanţă care reglementează, prin modificarea unei alte ordonanţe, procedura de selectare a judecătorului care va lucra din partea României la CEDO, candidaţii urmând să fie stabiliţi până spre sfârşitul lunii iulie.

Noua ordonanţă stabileşte înfiinţarea unei comisii interinstituţionale care să gestioneze procesul de selecţie şi stabilirea componenţei acesteia, comisie care va fi formată din ministrul Justiţiei, ministrul Afacerilor Externe, agentul guvernamental pentru CEDO din cadrul MAE, directorul Direcţiei Afaceri Europene din cadrul MJ, un membru al CSM, un judecător al ÎCCJ, Avocatul Poporului, un cadru didactic universitar de competenţă recunoscută.

Guvernul susţine că actul normativ va asigura implicarea în procedura de selecţie a tuturor instituţiilor cu atribuţii în problematica protecţiei drepturilor omului, accesul cât mai larg al juriştilor cu înaltă reputaţie profesională la funcţia de judecător al CEDO, o selecţie transparentă şi o evaluare riguroasă şi echidistantă a candidaturilor, precum şi un calendar predictibil de desfăşurare a procedurii.

Executivul a justificat urgenţa actului normativ prin faptul că, la 16 decembrie 2013, încetează mandatul actualului judecător din partea României, iar Secretariatul General al Consiliului Europei a solicitat României să prezinte candidaţii până la 26 iulie 2013.

Potrivit Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, fiecare stat parte are dreptul de a propune Adunării Parlamentare a Consiliului Europei trei candidaţi în vederea alegerii unui judecător al respectivului stat la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Guvernul a mai susţinut că legislaţia românească în vigoare nu prevede condiţiile în care persoanele ce întrunesc cerinţele impuse de Convenţie pot accede la o astfel de poziţie, etapele procedurale care trebuie urmate, măsurile pentru a asigura transparenţa, obiectivitatea, rigoarea şi profesionalismul selecţiei, precum şi calendarul procesului de selecţie.