Cu cât a scăzut viteza la internet în România pe perioada stării de urgenţă

03 08. 2020
mask_4991841_1920_24505800

Cable.co.uk a analizat datele din peste 364 de milioane de teste de viteză în bandă largă în 114 țări care au instituit blocaje din cauza COVID-19. Compania a măsurat diferențele de viteză medie în bandă largă în interiorul și în afara acestei perioade de restricţii de circulaţie din prima jumătate a anului.

În România au fost analizate puţin peste 70.000 de conexiuni la internet. Datele au arătat că viteza s-a micşorat, în medie, cu 5,32%. Astfel, în timpul stării de urgenţă, viteza medie de download a fost de 83,6 Mbps, iar in timpul unei perioade obişnuite aceasta este de 88,29 Mbps.

Perioada analizată în ţara noastră s-a întins între 12 martie şi 16 iunie.

 

În ceea ce privește capacitatea rețelei, principalii „vinovați” în ceea ce privește consumul de lățime de bandă sunt serviciile de streaming video.

În urmă cu un an, consmul total de conţinut video a reprezentat 60,6% din volumul total al rețelei. Din acest motiv, în luna martie a acestui an, aproape toate serviciile de streaming pe piață (inclusiv Netflix, Amazon, YouTube și altele) au redus calitatea ofertei lor video pentru a compensa potenţialul impact asupra rețelei cauzate de numărul imens de oameni care au petrecut mult mai mult timp acasă în timpul blocajelor din toată lumea.

Corelațiile descoperite de Cable.co.uk cu ajutorul partenerilor săi de date, au arătat că, fără intervenția asupra calităţii serviciului, impactul ar fi putut fi mult mai pronunțat.

„Ne-am propus să identificăm schimbările de viteză a rețelei în țările din întreaga lume care au instituit politici de restricţii asupra populațiilor care astfel au petrecut mai mult timp acasă și, prin urmare, mai mult timp petrecut utilizând internetul. Datorită Oxford COVID Government Response Tracker (OxCGRT) și a indicelui său de coerență extrem de util, am reușit să identificăm perioada precisă în fiecare țară în care blocajele erau la limita lor de viață și să le potrivim cu peste 364 milioane teste de viteză”, spune Dan Howdle, analist pentru divizia telecom consumer la cable.co.uk.

Situaţia Europei de Est şi de Vest

Potrivit studiului, există corelații regionale pronunțate ale scăderilor, dar şi a creşterilor de viteză, astfel că ţările apropiate unele de altele tind să funcționeze la fel de slab sau la fel de bine.

Pe regiuni, cea mai mare scădere a vitezei a înregistrat-o America Centrală (-26%), urmată de nordul Africii (-11,77%), Asia (-16,33% )şi America de Sud (-16,11%). 

Europa de Est a înregistrat o scădere medie a vitezei de internet măsurată în timpul blocajelor de doar 1,17%. De fapt, notează autorii studiului, majoritatea țărilor din regiune nu a arătat aproape nicio schimbare. Cu toate acestea, Ungaria a înregistrat o scădere a vitezei de 13,26%. Însă, au fost măsurate şi creșteri semnificative în perioadele de blocare în Moldova (+25,54%) și Bosnia și Herțegovina (+45,33%).

În Europa de Vest, viteza la internet a scăzut în medie cu 4,66%. 12 din cele 15 țări studiate au prezentat reduceri  ale vitezei internetului în perioadele de blocare. Cu toate acestea, Irlanda (-2,23%), Regatul Unit (-1,7%), Portugalia (-0,19%) și Elveția (+ 2,90%) prezintă schimbări de viteză care ar trebui considerate oarecum neglijabile. Țările care au înregistrat cele mai mari scăderi ale vitezei medii în perioadele de blocare au fost Finlanda (-24,81%), Olanda (-13,01%), Austria (-10,47%) și Italia (-10,44%).

Testele de viteză au fost realizate cu ajutorul M-Lab (condus de echipe de la Code for Science & Society; New America’s Open Technology Institute; Google şi PlanetLab de la Universitatea Princeton).