Cu cât mai cumpără recuperatorii creditele neperformante de la bănci

Grupul Kruk, care activează în Polonia (ţara de origine), România și Cehia, a cumpărat în prima jumătate a anului 2012 credite pe cele trei pieţe în valoare de 2 miliarde de lei, pe care a plătit 100 de milione de lei, potrivit informaţiilor furnizate de companie la cererea ECONOMICA.NET.

Firmele de recuperere creanţe, cum este şi Kruk (nume care înseamnă corb în poloneză), unul dintre cei mai mari jucători pe piaţa de profil din România, cumpără creditele neperformante de la bănci sau instituţii financiare nebancare şi încearcă apoi să le recupereze de la debitori.

Compania are în acest moment în derulare o campanie publicitară pe TV. Într-un clip de promovare, vecina de pe scara de bloc, într-o atmosferă ternă, îl vede pe vecin supărat. Din scrisoarea care îi cade acestuia de la subraţ, vecina înţelege problemele cu care se confruntă vecinul: are datorii la bănci, administrate de Kruk. Îi spune că nu are rost să aştepte până ajunge cazul în instanţă, să vină executorii peste el, ba, mai mult, ar putea să ajungă în statisticile Biroului de credit (unde, desigur, se află deja dacă nu a plătit rata de mai mult de o lună) şi să nu mai poată face un credit. După ce află de la vecină că cei de la Kruk „chiar vor să te ajute şi ştiu cum e viaţa”, vecinul sună la Kruk, unde o operatoare zâmbăreaţă îi spune că se vor găsi soluţii pentru plata ratei, „bineînţeles, vor fi rate convenabile”.

Alt clip. O maşină. Doi prieteni. Unul cu rate neplătite la bancă, îngândurat: are datorii, se aşteaptă să vină executorii peste el. E deja în Biroul de credit. Celălat, cu rate neplătite la bancă, dar care a acceptat reţeta Kruk i-o dă şi acestuia. Altă operatoare, la fel de zâmbăreaţă, rate convenabile. Clipurile, în cazul în care le-aţi ratat la televizor, pot fi urmărite aici.

Cei care au datorii cumpărate de Kruk sau de alte firme, şi care primesc scrisori acasă, ar trebui să ştie următorul lucru.

Firmele de recuperare cumpără aceste creanţe la un discount faţă de preţul nominal al datoriei.

Kruk spune că achiziţionează aceste portofolii de creanțe neperformante cu prețuri cuprinse, în general, între 5% și 8%, „însă acestea pot fi mai mari sau mai mici, în funcție de caracteristicile portofoliului, și anume: vechimea acestuia, valoarea medie a creanței, strategia de colectare aplicată, profesionalismul specialiștilor companiilor de colectare”.

Valoarea medie a unei creanțe achiziţionată de Kruk în primul semestru al anului 2012 este de aproximativ 3.000 de lei.

În același timp, valoarea medie a ratei lunare a unei persoane cu datoriile administrate de Kruk a fost de 270 de lei pe primul semestru al anului 2012.

Astfel, aplicând un procent de achiziţie de 5% la creanţa medie de 3.000 de lei, înseamnă că o firmă precum Kruk plăteşte 150 de lei şi apoi încearcă să recupereze de la datornici o sumă cât mai apropiată de preţul nominal al creanţei, adică 3.000 de lei. Astfel, din prima rată, în medie, se acoperă costul creanţei cumpărate de Kruk. Însă nu toată lumea plăteşte, astfel că banii se recuperează doar de la o parte dintre clienţi. Cei de la Kruk spun că cei mai mulţi aleg să coopereze cu firma, fără să precizat un procent al celor cu care compania se înţelege.

„Majoritatea persoanelor cu datorii sunt bine intenționate și doresc să-și plătească datoriile și să-și rezolve astfel problemele financiare, ieșind din spirala datoriilor. Strategia companiei se bazează pe proceduri de colectare pe cale amiabilă, pe încheierea de angajamente de plată în rate, adaptate situației financiare curente a persoanei cu datorii”, spun reprezentanţii Kruk.

În cazul în care compania nu recuperează creanţa, se pot iniţia acţiuni judiciare, aşa cum se spune şi în clip. Totuşi acestea sunt puţine.

„Numai după epuizarea tuturor modalităților de colectare a creanțelor pe cale amiabilă pentru cazurile aflate în colectare, se folosesc proceduri de colectare pe cale judiciară și executare silită. Numai un procent mic din totalul cazurilor este transmis spre colectare pe cale judiciară”, spun reprezentanţii firmei.

Din partea clienţilor, deşi în presă s-a scris despre metodele la limita legii prin care unii recuperatori de creanţe pun presiune pe aceştia, Kruk spune că nu a venit nicio acţiune în instanţă în acest an.

Piaţa recuperărilor de creanţe este una cu prespective bune pentru firme precum Kruk, care se aşteaptă ca din ce în ce mai multe credite să fie vândute de către bănci şi mai puţine să fie trimise la colectare.

„În 2012 piața de colectare a creanțelor a cunoscut o creștere în ceea ce privește vânzarea de portofolii de creanțe. Băncile au început să vândă volume mai mari de credite neperformante, cu o frecvență mai mare: dacă înainte se vindeau portofolii trimestrial sau anual, există acum bănci în piață care vând lunar portofolii de credite neperformante.

Datorită tendinței de creștere a vechimei creanțelor de pe piață, băncile și ceilalți jucători de pe piață iau decizia de a vinde mai mult decât de a externaliza, astfel încât asistăm la o inversare a proporției între creanțele externalizate în baza unui contract de mandat și cele vândute”.

Potrivit ultimelor date furnizate de BNR, rata creditelor neperformante a ajuns la aproape 17% din volum în primul trimestru al acestui an – un nou record -, de la 8% la sfârşitul anului 2010.

Informaţiile de la Biroul de credit arată că în luna august 726 de mii de români aveau 980 de mii de restanţe la bănci şi IFN-uri. Sumele restante depăşeau 8,6 miliarde de lei, iar peste 6 miliarde de lei erau întârzieri de peste 90 de zile, cele mai greu de recuperat şi care se provizionează integral de către bănci, cu costuri mari.