Cu ce aş completa Agenda Summit-ului UE de săptămâna viitoare

1. Austeritatea in sine nu conduce la nimic bun, iar ajustarea fiscala care conduce la crestere economica nu este decat o pretentie neargumentata si nesustinuta empiric a gandirii neoliberale. Daca toate statele membre adopta programe de austeritate este imposibil sa ai crestere economica la un nivel ok in UE.

De unde sa vina aceasta creştere in conditiile in care ZE merge lent si nici tarile emergente nu se simt prea bine? Daca toate statele ar trebuie sa devina competitive prin devalorizare interna si implicit marire de exporturi, cine ar trebui sa fie importatorii? Daca reducerea de deficite bugetare este impinsa in datorii publice mai mari – practic o amanare a problemei in viitor – cu ce ne vom confrunta peste cativa ani? Asadar solutiile sunt stimuli economici, refacerea plaselor de siguranta sociala.

2. Situatia socială din Uniunea Europeană. Sărăcia corupe, inegalitatea socială în creştere duce la aderenţă ridicată pentru partide radicale, presiunea cauzată de şomajul ridicat poate exploda în manifestaţii, greve, poate conduce la generaţia pierdută, izolare, descurajare, pierderea increderii in sine s.a.m.d.

Migratia are si ea fundamente cauzale in saracie. Tabloul european de azi nu arata prea bine: 22.497.000 de someri in UE 28 dintre care 4.530.000 de someri tineri (1 din 2 tineri someri in Grecia, Italia, Croatia, Portugalia sau Spania, 1 din 4 tineri someri in Belgia, Franta sau Slovacia sau 1 din 5 tineri someri la nivelul UE 28, in medie), una din patru ferme au disparut din UE in perioada 2003-2013, riscul de saracie si excluziune sociala afecteaza 1 din 4 persoane in UE28, adica 122 milioane de cetateni europeni traiesc de pe o zi pe alta – mai mult cu 5 milioane de persoane decat la inceputul crizei- 10% din persoanele ocupate au o slujba dar sunt sub pragul se saracie iar 44.792.000 persoane ce sufera de deprivare materiala.

Updatarea programelor de reducere a sărăciei, extinderea Programului Garanţii pentru tineri, imlementarea unro programe pasarela pe piata muncii pentru tineri, incurajarea statelor membre pentru a acorda stimuli fiscali pentru transformarea internshipurilor in contracte de munca, imbunatatirea accesului tinerilor ce provin din gospodarii vulnerabile la educatie s.a. sunt cateva dintre posibilele solutii.

3. Reglarea fezabila a regulilor fiscal-bugetare din UE. Pentru a se rezolva problema datoriei sectorului bancar transformata in criza datoriilor suverane, este necesar ca economia sa respire. Cercul virtuos crestere economica – reducerea datoriilor poate aparea doar prin stimuli acordati economiei, nu prin programe de austeritate. Matricea de constrangeri bugetare trebuie ajustata astfel incat sa corespunda realitatii economice prezente. Solutiile ar trebui sa fie excluderea din calculul deficitelor a investitiilor in cercetare dezvoltare, educatie, sanatate si armata si o mai mare gradualitate in atingerea tintelor de deficit bugetar structural convenite prin MTO.

4. Alocarea echitabila a fondurilor de investitii din Planul Juncker si crearea unui Fond de Crestere Economica si Creare de Locuri de Munca din fondurile europene dezangajate din perioada de programare financiara 2007-2013. Fondul de Crestere Economica se va constitui din fondurile dezangajate care vor fi atribuite in acelasi cuantum acelorasi state membre. România poate avea iniţiativa ca ţările de coeziune să delege temporar decizia de gestionare a acestui fond către Comisia Europeană. Se va propune crearea unei agenţii similare Trans-European Transport Networks Executive Agency care să asiste tehnic CE în acest proces.

Concomitent, se va propune eliminarea cofinanţării din bugetele naţionale a acestor tipuri de proiecte incluse in Fond – proiecte de infrastructura, resurse umane si reducere a saraciei. Avantajele sunt clare atat pentru Romania cat si pentru UE (cresterea conectarii la reţelele europene de transport; conectarea la reţeaua europeană de cercetare dezvoltare si la reţelele educaţionale europene; eliminarea cofinanţării va permite alocarea complementară a unor sume din bugetul naţional pentru aceleaşi proiecte strategice; centralizarea temporară a deciziei la nivelul UE va reduce preţul lucrărilor şi va asigura un minim decent de calitate (efect apărut prin monitorizarea de către agenţia nou înfiinţată şi autorităţile române a calităţii lucrărilor pe tot parcursul derulării lor); reducerea riscului de fraudă cu banii europeni; predictibilitate şi stabilitate în dezvoltarea unor proiecte mari, indiferent de ciclul electoral; creşterea investiţiilor străine si reducerea impactului negativ al efectului centru periferie; micşorarea decalajelor faţă de ţările UE).