Cu ce se vor încălzi românii în următori ani şi cu cât se va scumpi căldura

„Gazele naturale rămân combustibilul preferat pentru încălzire în mediul urban în România, cel puțin până în 2028–2030. Majoritatea locuințelor construite în perioada 2020–2030 vor folosi gaze naturale pentru încălzire – în detrimentul sistemului centralizat, a biomasei și a energiei electrice (pompe de căldură). Pe măsura extinderii reţelei de distribuţie de gaze naturale în mediul rural, va continua tranziția către încălzirea individuală pe gaze natural”, se arată în raportul Academiei Române.

„Până în etapa 2028–2030, cca. 3,2 mil. gospodării vor utiliza, în principal, gaze naturale pentru încălzire. Consumul total de gaze naturale pentru încălzire se estimează să crească în următorii ani, influențat de creșterea cu aproximativ 700.000 a locuințelor care vor utiliza gaze naturale, pentru îmbunătăţirea confortului termic, scăderea consumului prin creșterea eficienței energetice a clădirilor.”

În ansamblu, 34% din energia consumată pentru încălzirea locuinţelor va fi gaz natural, în perioada 2030-2038, cu 2% peste nivelul consemnat în 2015.

Sistemele centralizate de distribuţie a energiei termice (SACET) vor avea tot mai puţini clienţi până în anul 2020, fiind posibil ca numpărul lor să crească după această perioadă, pe fondul creşterii preţurilor la gaze, ceea ce va face ca unii dintre cei care sunt acum debranşaţi să se rebranşeze.

„După anul 2020, toate scenariile prevăd o revenire a numărului de apartamente conectate la SACET, ca urmare a creșterii prețului la gaze naturale, respectiv a reabilitării rețelelor și creșterii calității serviciilor funcționale. Debranşarea se datorează gestionării defectuoase a SACET, cu consecinţa menţinerii doar a circa 1 mil. apartamente conectate la încălzire centralizată în anul 2020 (din care 50% în Bucureşti); exemple de bune practici: Iaşi, Oradea, Focşani ş.a. Gestionarea sistemului şi preţurile agentului termic sub nivelul alternativei – gaze naturale în centrale de apartament – poate atrage noi apartamente în sistem, crescând eficienţa în exploatare”, se arată în raportul Academiei.

Dacă în 2015 numărul de locuinţe branşate la SACET era de 1,29 milioane, în 2020 va scădea la sub 950.000, dar va cunoaşte o revenire: 1,05 milioane în 2025 şi 1,25 milioane în 2030.

„În perspectiva limitelor perioadei 2028–2030, țintele de reabilitare termică a blocurilor de locuințe în orașe cu SACET conduc la scăderea cererii de agent termic. De aceea, la lucrările de reabilitare a rețelelor de termoficare și dimensionarea noilor centrale de cogenerare trebuie anticipată graficul de consum. În aceste condiţii, cota de agent termic este de așteptat să scadă pentru același număr de apartamente conectate la SACET. Numărul apartamentelor conectate la SACET în 2028-2030 se estimează la 1,25 milioane. Astfel, Scenariul optim presupune investiții de aproximativ 4 mld. € în rețele, cazane de apă fierbinte și grupuri în cogenerare noi pe gaze naturale. Prin reabilitare şi modernizare se diminuează diferența de preț a agentului termic dintre localități, cu operare în condiții de eficiență economică a sistemelor instalate şi cu pierderi reduse”, se arată în raportul Academiei.

Lemnele de foc vor continua să fie o sursă importantă de încălzire, în special în mediul rural, chiar dacă distribuţiile de gaze naturale va continua să se extindă şi vor apărea noi instalaţii de utilizare a altor resurse de biomasă

„Încălzirea cu lemne de foc se asigură în aprox. 90% din gospodăriile din mediul rural și 15% din mediul urban (cca. 3,5 mil. locuințe, la care se adaugă câteva zeci de mii de locuințe din zone miniere, încălzite cu cărbune). Până în 2028–2030, se va produce o tranziție către încălzire pe bază de gaze naturale în mediul urban. În mediul rural, tranziția către încălzirea cu gaze va avea loc mai lent şi doar în localitățile cu rețea de distribuție a gazelor naturale. Consumul de lemn de foc este de așteptat să crească ușor până în 2020, datorită nevoii de confort termic. Ulterior, consumul de lemn de foc va scădea, în urma izolării termice a locuințelor din mediul rural. Un număr mare de gospodării, în special locuințe noi, vor adopta instalații eficiente de încălzire pe bază de biomasă, cu ardere completă și fără emisii poluante sau cu energie geotermală. Tranziția către forme de încălzire eficiente și ecologice cu biomasă se va resimți mai mult în perioada 2028–2030 și va continua după anul 2030”, scrie în raportul Academiei.

Încălzirea pe bază de electricitate va fi puţin folosită şi în viitoarele decenii în România, din cauza costurilor, iar, acolo unde va fi aleasă ca soluţie, va fi folosită doar pe timp de noapte, când curentul este mai ieftin.

„Încălzirea electrică a locuințelor nu este încă economică şi nu este de așteptat să se schimbe până în 2028-2030, ca urmare a prețului scăzut al gazelor naturale. Încălzirea pe bază de energie electrică în România are potențial în locuințe individuale din mediul semi-urban și rural, unde se poate justifica economic investiția în pompe de căldură aer-sol, cu eficiență energetică ridicată. Însoțită de acumulatoare de căldură, încălzirea electrică poate fi eficientă prin utilizarea energiei electrice în golul de noapte, reprezentând o formă de stocare a energiei electrice. Întrucât investiția inițială este mare, pompele de căldură devin viabile cu o schemă de sprijin adecvată, pentru o creștere vizibilă a numărului de locuințe încălzite cu pompe de căldură până și ulterior etapei 2028-2030”, scrie în raportul Academiei.

Cu cât se va scumpi încălzirea

Indiferent de forma de încălzire aleasă, ea va fi mai scumpă în deceniile care vor urma. Din punct de vedere al preţului final pe gospodărie, cea mai ieftină sursă este şi va rămâne gazul natural, potrivit prognozelor Academiei. În 2015, preţul final era de 42 de euro MWh (TVA inclus, euro la valoarea anului 2013), iar factura va creşte la 43 euro în 2020 şi la 55 de euro la orizontul anilor 2030-2038. Deşi pleca de la un cost comparabil în anul 2015, (43 de euro), căldura livrată în sistem centralizat va fi mult mai scumpă la orizontul anilor 2030 (77 de euro).

Vedeţi mai jos un grafic cu prognoza preţurilor la încălzire pe fiecare tip de resursă