Cu ce ţine BNR cursul? Cu valuta de la Finanţe

12 07. 2012
mugur_isarescu_78763600_34279400

„Noi am anunţat că intervenim. Niciodată nu am zis că avem free floating”, a declarat Isărescu la o conferinţă organizată la sediul BNR de către FinMedia despre „Probleme actuale ale creşterii economice, inflaţiei şi cursului de schimb”.

Declaraţiile guvernatorului vin într-o perioadă în care leul se zbate în zona minimelor istorice faţă de euro şi dolar şi în care analiştii băncilor comerciale au indicat că deprecierea leului este temperată de intervenţiile BNR, care are la dispoziţie o rezervă valutară de 33 de miliarde de euro. Chiar şi Fondul Monetar Internaţional a avertizat că intervenţiile în creştere ale BNR în piaţa valutară pun în pericol ţintele de rezervă stabilite.

„Banca centrală vinde pe piaţă atunci când există o volatilitate prea mare a cursului de schimb. Cursul este în mare măsură determinat de piaţă”. „Am vândut în piaţă ce am cumpărat de la ministerul de finanţe. Şi aici e o problemă că sunt loturi mari de 200 – 300 de milioane de euro”, spune guvernatorul şi adăugând că sumele sunt prea mari pentru a fi vândute întregi pe piaţa valutară, sistemul actual neputând suporta astfel de tranzacţii, astfel că sunt vândute treptat. În Polonia, adaugă guvernatorul, astfel de sume sunt aruncate în piaţă de Ministerul de Finanţe, care acolo preia, practic, atribuţiile Băncii centrale de intervenţie în piaţa valutară.

Guvernatorul spune că prin schimbarea valutei împrumutate de MFP de pe piaţa externă în lei la BNR se creează masă monetară şi că sterilizarea ar aduce pierderi pentru BNR, care nu sunt nişte pierderi teoretice, ci pierderi reale.

În legătură cu atenţia care trebuie acordată cursului de schimb în vederea trecerii la euro, Isărescu spune că trebuie evitate greşelile altor state din zona euro.

„Şi în ERM 2 (antecamera zonei euro) trebuie să ai un curs de echilibru, pentru că îl ai pe viaţă, forever„. Importanţa cursului de echilibru se vede din situaţia actuală a unor ţări precum Spania, Italia sau Grecia, adaugă guvernatorul, unde cursul de schimb cu care s-a trecut la euro a fost prea apreciat şi a adus probleme de competitivitate. Chiar dacă la acel moment cursul de schimb a fost stabilit în unele cazuri de către piaţă, „piaţa nu reuşeşte întotdeauna să arate care e cursul corect”, pentru că au fost fluxuri de capital pe termen scurt care au influenţat rata de schimb.

Isărescu mai spune că stimularea creşterii economice prin exporturi, care la rândul lor ar fi stimulate de o monedă mai slabă, nu poate veni decât dacă economia are capacitatea de a creşte rapid pe acest sector. 

„Vrei ca deprecierea să ducă la creştere economică prin exporturi, trebuie să ai capacităţi, care trebuie crescute rapid. (…) O depreciere te poate ajuta în agricultură, unde o diferenţă de 10% la curs se simte imediat la preţ”. De partea cealaltă, spune guvernatorul, omori importurile, şi din nou ai nevoie de capacităţi şi potenţial de producţie în piaţa internă pentru a suplini produsele şi serviciile de afară.