Cu trenul metropolitan în Militari Residence: Banca Mondială propune construirea unei noi gări în Chiajna

Studiul Băncii Mondiale privind „Activele Căilor Ferate Române – Ghid de valorificare și regenerare durabilă” analizează zona de dezvoltare metropolitană nord-vest, care cuprinde localitățile Chitila, Chiajna, Buftea, Mogoșoaia, Ciorogârla, Săbăreni ce sunt conectate prin liniile trenului metropolitan de nodul feroviar Carpați localizat la intersecția cartierelor Chitila, Străulești, Bucureștii Noi și Giulești Sârbi, iar de aici ele continuă spre Gara de Nord, spun reprezentanții Autorității pentru Reformă Feroviară (ARF).

Dinamicile de dezvoltare din ultimii ani au fost unele de creștere, atât în interiorul Municipiului București, unde cartierele Chitila – Bucureștii Noi – Străulești au început un proces de densificare și tranziție de la locuințe individuale la locuințe colective cu regim înălțime mic, iar pe fostele platforme industriale și terenurile virane se dezvoltă treptat proiecte rezidențiale cu regim mare de înălțime și spații de birouri.

De asemenea, localitățile Chiaja, Buftea și Mogoșoaia s-au extins puternic într-un mod dispersat și de densitate mică.

Aceste forme însă, indică faptul că pe termen lung, dezvoltarea va continua în aceste localități, iar treptat, cu ajutorul planificării urbanistice durabile zonele se vor compacta și densifica. Conexiunile la trenul metropolitan vor reprezenta un imbold suplimentar, crescând atractivitatea zonei de influență imediată.

Totodată, există anumite comunități peri-urbane mai puțin dinamice, a căror conexiune prin noduri intermodale va conecta locuitorii la oportunități de angajare și le va face atractive pe piața rezidențială.

„Analiza atractorilor ne indică o concentrare a locurilor de muncă de-a lungul șoselei de centură, la intersecția acesteia cu A1, dar și în zona Buftea – Chitila și tendința de creștere. Importanța nodului feroviar Carpați și resursele generoase de teren din această zonă, deschide oportunitatea dezvoltării unui centru de business”, spun autorii studiului.

Obiective ale introducerii trenului metropolitan:
• asigurarea unei legături accesibile în 10 minute din comunitățile peri-urbane spre centrul Bucureștiului, prioritizând accesibilitatea pietonală, ce corespunde unei distanțe de aproximativ 800 m, apoi cea velo (2 km), și apoi schimburile intermodale și mașina (8km);
• conectarea forței de muncă la oportunitățile economice din zona metropolitană, luând în considerare un timp de călătorie de aprox. 30 min.;
• prioritizarea dezvoltării urbane compacte și mixte în aria de influență a coridorului feroviar.

Propunere amplasare stații
1. Stația Buciumeni
Stația Buciumeni: Sat aparținător orașului Buftea, fără dinamici de dezvoltare semnificative, divizată de liniile de cale ferată și cu conexiuni prin transport public slabe către municipiul București.
Amplasarea stației în centrul imaginar al așezării, deși necesită mai multe intervenții în infrastructura locală pentru o bună conexiune cu locuințele, va acoperi o arie locuită mai mare față de propunerea actuală, va încuraja dezvoltarea parcelelor din vecinătatea căii ferate, compactarea așezării și îmbunătățirea conexiunilor nemotorizate. În momentul de față, așezarea are forma unui patrulater dezvoltat doar pe margini, fără conexiuni directe în interiorul acestuia. Imaginile satelitare ne indică formarea unei alei informale ce trece peste calea ferată, indicând tendința oamenilor de a folosi aceasta cale mai directă.
Se propune planificarea stației în mod integrat, amplasarea ei la acest punct de intersecție și amenajarea acelui coridor pentru pietoni și biciclete.

2. Stația Chitila II
Stația Chitila II: Zonă de dezvoltare rezidențială cu acces imediat (rază 10 min pietonal/velo) la linia de cale ferată, a cărei dinamici de creștere justifică amplasarea unei stații.
Zona de nord a orașului Chitila s-a dezvoltat puternic în ultimii ani, dinspre Șos. Banatului spre Lacul Mogoșoaia. Pentru o dezvoltare cât mai sustenabilă și compactă, se va urmări densificarea zonei și apoi extinderea treptată înspre lac fiind prevăzută pentru extindere rezidențială, iar pe malul lacului este prevăzută în PUZ o zonă cu funcțiuni mixte și locuințe colective cu regim de înălțime mediu.

3. Stația Străulești
Stația Străulești: Zonă de locuințe individuale – Cartierul Străulești și zonă de dezvoltare cu funcțiuni mixte (Centrul Comercial Colosseum) unde există rezerve de teren și intenția elaborării unui PUZ director, cu legături de transport public limitate.
Densitatea, profilul funcțional și direcțiile de dezvoltare justifică amplasarea unei stații în acest punct, cu utilitate locală dar și ca posibil punct intermodal cu acces direct spre Șos. Centură.
Șoseaua Chitila este o barieră importantă ce divizează zona de acoperire directă, tranzitarea sigură a acesteia fiind importantă în proiectarea stației.

4. Stațiile Chiajna și Roșu
Stațiile Chiajna și Roșu: Zonă de dezvoltare rezidențială puternică, ce a atins deja o densitate mare, cu un grad mare de dependență față de automobil.
Gara Chiajna actuală nu are o acoperire directă (nemotorizată) la aceste noi cartiere, fiind indicată mutarea ei spre Grădina Zoologică / parc, dar și înființarea unei a doua stații la intersecția cu strada Apeductului. Totuși, premisele de dezvoltare pe termen lung deschid oportunități de creștere și în jurul stației existente.