Viteza redusă de pe magistralele de cale ferată face ca timpul necesar unei călătorii cu trenul să fie mai mare decât cel pierdut pe şosele, între Bucureşti şi principalele oraşe din România, cele aflate la o distanţă apreciabilă de Capitală, potrivit Masterplanului General în Transporturi, prezentat de Ministerul Transporturilor.
Potrivit documentului, cei care vor să meargă din Bucureşti la Galaţi vor pierde cu 83% mai mult timp dacă o vor face cu trenul, în loc să aleagă şoseaua. Dacă s-ar face un clasament, pe locul 2 ar fi Aradul, unde cei care aleg să călătorească pe cale feroviară vor face cu 63% mai mult decât cei care vor merge pe şosea. Urmează Oradea, cu 63%, şi Iaşiul, cu 45%. Cei care vor merge până la Timişoara vor pierde cu 39% mai mult timp dacă vor alege trenul în locul maşinii. Din cele şase oraşe mari prezentate în Masterplan, cel mai bine se prezintă Constanţa. Chiar dacă infrastructura feroviară a fost în mare parte refăcută, efectul autostrăzii care leagă cele două oraşe este vizibil: drumul cu trenul tot este cu 20% mai “lung” decât cel cu maşina.
Iată şi care este viteza comercială a trenurilor pe cele şase rute prezentate în Masterplan:
Bucureşti-Galaţi: 55 km/h
Bucureşti-Oradea: 56 km/h
Bucureşti-Arad: 59 km/h
Bucureşti-Timişoara: 61 km/h
Bucureşti-Constanţa: 110 km/h, pe calea ferată care a fost reabilitată.
Evident, planurile pentru perioada următoare, 2014-2020, sunt măreţe. Guvernanţii şi-au fixat ca obiectiv atingerea unei viteze de croazieră de 100 km/h şi a unei viteze maxime de 160 km/h. Distanţa dintre Bucureşti şi graniţa cu Ungaria (via Braşov, Teiuş), de exemplu, ar trebui parcursă cu trenul în şase ore şi 30 de minute, faţă de durata actuală, de 12 ore şi 10 minute. Totuşi, costurile totale pentru reabilitarea acestui coridor feroviar se ridică la 1,7 miliarde de euro, sumă în care este inclusă şi achiziţia de material rulant nou (15 locomotive electrice şi 7 rame).
În prezent, România cheltuieşte circa 360 de milioane de euro pe an pentru întreţinerea reţelei sale feroviare. Necesarul estimat este de 1,77 miliarde de euro anual. Din cei 18.966 de km, cât are reţeaua feroviară naţională, aproape jumătate, tronsoane cu o lungime totală de 8.264 km sunt scadente la reparaţii capitale.