A urlat și el, la PESEDE. I-a făcut hoți, fără să aibă neapărat dovezi. Așa i-o fi cerut punctajul de partid. Până a ajuns s-o creadă. Tot fără dovezi. Dar n-a ieșit din punctaj. N-a ieșit să zică, precum președintele României, de nenumărate ori, că românii sunt de vină pentru ce li se întâmplă.
Că nu poartă mască, nu se distanțează social, se duc prea mult la petreceri, asta în timp ce Premierul lui, din guvernul lui, chefuia fără mască alături de colegi și fuma în biroul din palatul Victoria. Lux pe care prostimea nu și-l mai permite de mai mulți ani.Nu de când cu masca.
Ministrul Finanțelor a urlat pe orice mică realizare, uneori atât de anemică încât trebuie să-i recunoști dispoziția la optimism.
S-a luptat cu un V, devenit proverbial, care a avut mereu o mânuță mai scurtă. S-a luptat, pe bune, cu optimismul românilor.
Faptul că n-a ieșit din punctajul de partid cu „PESEDISTII” e o eroare care i se poate ierta, să spunem. Cu toate că e mare.
În schimb, guvernul a acomodat un noian de incompetenți pe posturi cheie de ministru. La Interne, la Sănătate, la Muncă. Pigmei care s-au băgat ori după Arafat, ori după Finanțe.
În fapt, afară de ministrul Finanțelor și Arafat, au mai vorbit doi inși cu cetățenii. Președintele Iohannis, care i-a mustrat non-stop și le-a dat cu „pereoadele” peste bun simțul urechilor. Nu mai departe de azi, în prima ieșire de după alegeri, Iohannis a spus textual că „a trebuit” să iasă des să vorbească mai des populației în ultima „pereoadă”. Și le-a mulțumit doar românilor care au votat. Pare mereu frustrat că trebuie să meargă la serviciu. Mai ales în acest moment în care e greu să mergi în vacanță.
Și Orban, care, fie vorba între noi, toți românii, într-un an de zile, ne-am prins că nu zice nimic când vorbește.
Nota de plată a venit la masa aia de restaurant interior cu trabucuri și whisky. De la propriul electorat. De la electoratul care votează numai PNL și acum nu a ieșit la vot pentru că Iohannis este un slab comunicator,care a luat o națiune întreagă ca pe o clasă de baieței cuminți din mărginimile Sibiului.
Nu e de ajuns să ai un singur om din guvern care să aștepte la cea mai mică ciupeală un mesaj pozitiv. Care să facă asta inclusiv cu prețul să fie luat la mișto de comunitatea financiară din care provine. Cu un singur Cîțu, nu se face primăvară.
Și nu e că n-a reușit. Probabil, ce a reușit el să încropească acolo în bugetul României a rămas singura monedă pe care PNL o are în efortul de a rămâne la guvernare după alegerile astea dezastruoase.