„Noi avem deja un studiu de fezabilitate pe care l-am făcut deja pe tronsonul Oradea-Episcopia Bihor-Cluj, o să lansăm proiectarea şi execuţia anul acesta. Vorbim de modernizarea tronsonului de cale ferată cu sporirea vitezei. Aşa cum ştiţi, după modernizare va ajunge la 160 km/h pentru transport de călători. Este un proiect la care suntem atenţi, implicit şi conexiunea rutieră (cu Ungaria, n.r.). Spunem că în perioada următoare cu siguranţă vom merge să vedem cum lucrează constructorul şi pe acea bucată care va face conexiunea cu autostrada care va veni din România, pe Suplacul de Barcău-Borş”, a declarat Răzvan Cuc.
Ministrul Transporturilor a arătat că prelungirea către Bucureşti a acestei căi ferate rapide probabil se face prin conexiunea cu coridorul IV, care este în lucru.
„Anul acesta mai terminăm pe coridorul IV încă 150 de kilometri între Coşlariu şi Simeria, deci va face conexiunea cu coridorul IV astfel încât să asigurăm transportul de persoane într-un ritm mai rapid faţă de cum avem acum”, a precizat Răzvan Cuc.
Ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, a anunţat, anul trecut, că România şi Ungaria au decis că prima linie de tren de mare viteză din regiune ar trebui să facă legătura între Budapesta şi Cluj-Napoca, iar pentru aceasta, partea ungară a alocat un miliard de forinţi (3,3 milioane de euro) pentru realizarea studiului de fezabilitate.
Szijjarto preciza că Ungaria nu se opune planurilor României de a extinde această linie de tren de mare viteză până la Bucureşti.
Primele discuţii pe marginea acestui subiect au fost anunţate în luna august 2017, de către ministrul român al Afacerilor Externe, Teodor Meleşcanu, care a evidenţiat că România şi Ungaria ar trebui să se concentreze pe problemele de conectivitate în domeniul energetic, anume gaze naturale şi electricitate, de conectivitate în ceea ce priveşte autostrăzile, precum şi pe proiectul unui tren de mare viteză Budapesta-Cluj-Bucureşti.