Cum a deturnat Vîntu banii de la FNI

Economica.net
25 09. 2012
sorin_ovidiu_vantu_86281500_95719600

Procurorii Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au finalizat cercetările şi au dispus, prin rechizitoriu, punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată a lui Sorin Ovidiu Vîntu – aflat în prezent în executarea unei pedepse privative de libertate într-o altă cauză – pentru spălare de bani (două fapte) şi instigare la delapidare.

Potrivit rechizitoriului trimis de procurori instanţei Tribunalul Bucureşti, Sorin Ovidiu Vîntu l-a mandatat pe Nicolae Popa ca, din sumele avansate de acesta, să efectueze, în numele său personal, investiţii la Fondul Naţional de Investii, în baza dispoziţiilor pe care i le dădea în acest sens.

Procurorii arată, în rechizitoriu, că Sorin Ovidiu Vîntu s-a folosit de operaţiuni economice pentru a ascunde banii obţinuţi din delapidarea FNI, sumele încasate fiind trecute prin firmele sale şi prin alte firme.

Banii astfel obţinuţi au fost folosiţi, printre altele, pentru aportul de capital la Editura Cristoiu, plata părţilor sociale cesionate de Mihai Tatulici Production SA, cumpărarea de la Mircea Dinescu a acţiunilor la Caţavencu SA, achiziţionarea mai multor imobile şi terenuri, precum şi pentru sponsorizări, în 1998 şi 1999, printre beneficiari fiind UFC Rapid, Fundaţia Open Romania, International Herald Tribune şi Federaţia Română de Atletism.

O altă parte din sumele încasate de Vîntu de la FNI a fost folosită pentru finanţarea sau creditarea firmelor proprii – Gelsor SA, Imola SA şi Curentul SA, pentru constituirea sau majorarea capitalului social la societăţi comerciale, ca aport la capitalul SOV Invest SA sau pentru achiziţionarea mai multe imobile şi terenuri.

Procurorii explică, în rechizitoriu, cum au fost efectuate operaţiunile economice pentru a ascunde sumele de bani obţinute de Vîntu din delapidarea FNI.

Astfel, Nicolae Popa a efectuat operaţiuni pe baza a nouă carnete de investitor, răscumpărând în total suma de 929,263 miliarde de lei vechi (ROL), pe baza unor subscrieri în valoare totală de 353,851 miliarde ROL. Din sumele răscumpărate de Nicolae Popa şi din ordinele de plată identificate în arhiva Fondului a rezultat că suma de 516,002 miliarde ROL (64%) a fost virată direct în contul lui Sorin Ovidiu Vîntu, potrivit procurorilor.

Pe lângă aceste încasări directe din conturile FNI, Vîntu a mai beneficiat şi de sume în cuantum de peste 85,985 miliarde ROL, provenite din răscumpărări virate în contul său, deschis la BCR – Sector 5, de Nicolae Popa, Gelsor şi SOV Invest.

Astfel, Nicolae Popa a virat 13,535 miliarde ROL, din care trei miliarde ROL în 1 octombrie 1999, 2,7 miliarde ROL în 22 octombrie 1999, 1,5 miliarde ROL în 2 noiembrie 1999, 2,6 miliarde ROL în 5 noiembrie 1999 şi 3,735 miliarde ROL în 9 noiembrie 1999.

Gelsor SA a virat 52 miliarde ROL, din care 25 miliarde ROL în 16 septembrie 1998 . La aceeaşi dată, Vîntu a virat suma de 25 miliarde ROL către Gelsor SA, iar Gelsor SA a virat suma de 12,145 miliarde ROL în contul lui Vîntu şi suma de 12,855 miliarde ROL în contul lui Carmen Mocanu, reprezentând „cval. credit restituit, plată ordonată de Vîntu Sorin Ovidiu”. Din suma de 12,855 miliarde ROL, Carmen Mocanu a virat în contul SOV Invest SA suma de 12,852 miliarde ROL, reprezentând „cval. imobil Paris, nr.34, contract v-c nr.2857/10.09.1998”. Din suma de 12,145 miliarde ROL, Vîntu a virat suma de cinci miliarde ROL în contul Angelicăi Vîntu, deschis la Bancorex.

De asemenea, în 15 iulie 1999, Gelsor SA a răscumpărat unităţi de fond în sumă de 32 miliarde ROL. Din această sumă, 10 miliarde ROL a fost virată lui Vîntu Sorin Ovidiu şi 17 miliarde ROL la SGI SA. Ulterior, SGI SA a virat suma de 17 miliarde ROL în contul Imola SA, iar această societate, la rândul ei, SA a virat suma de 16,5 miliarde ROL în contul lui Sorin Ovidiu Vîntu. El a virat apoi suma de 26,5 miliarde ROL în contul lui Călin Mailat, deschis la Robank.

În perioada de în care a deţinut calitatea de administrator al FNI, respectiv din 21 august 1995 până în 5 iunie 2000, SOV Invest SA a încasat un comision în cuantum de 292,798 miliarde ROL, dintr-un total de 347,228 miliarde ROL, sumă cuvenită potrivit contractelor semnate, au precizat procurorii.

Din comisionul de administrare, SOV Invest SA a virat 20,45 miliarde ROL. Astfel, în 10 februarie 1999, SOV Invest SA a încasat de la FNI suma de 6,027 miliarde ROL, din care a virat şase miliarde ROL către Gelsor SA, care, la rândul ei, a virat cinci miliarde ROL lui Vîntu.

Totodată, în 16 martie 1999, SOV Invest SA a încasat de la FNI suma de 2,365 miliarde ROL, din care a virat Gelsor SA suma de 2,3 miliarde ROL. Gelsor SA a virat suma de 1,3 miliarde ROL în contul lui Vîntu, care la rândul lui a virat suma de 980 milioane ROL la Editura Cristoiu SA, reprezentând aport la capital pentru Sorin Ovidiu Vîntu – 670 milioane ROL, Ion Cristoiu – 300 milioane ROL şi Nicolae Popa – 10 milioane ROL, au mai arătat procurorii în rechizitoriul trimis instanţei.

În 20 mai 1999, SOV Invest SA a încasat de la FNI suma de 7,62 miliarde ROL, din care a virat 7,6 miliarde ROL către Gelsor SA. La rândul ei, societatea Gelsor i-a virat lui Vîntu suma de 4,5 miliarde ROL, pe care acesta a virat-o către Omniasig SA, reprezentând „aport la capital”. De asemenea, Gelsor SA a virat suma de 1,550 miliarde ROL în contul Imola SA – reprezentând restituire credit acordat de Vîntu, sumă din care Imola a virat suma de 1,544 miliarde ROL în contul Mihai Tatulici Production SA, reprezentând „plată contract cesiune părţi sociale”.

În 21 mai 1999, SOV Invest SA a încasat de la FNI suma de 4,521 miliarde ROL, din care a virat suma de 3,75 miliarde ROL către Gelsor SA. La rândul ei, societatea Gelsor a virat suma de 3,6 miliarde ROL în contul Vîntu Sorin Ovidiu, care a virat-o în contul Imola SA, sub justificarea „finanţare societate”. Din această sumă, Imola SA a virat trei miliarde ROL în contul FC Naţional.

În ce priveşte alocarea sumelor încasate de Vîntu de la FNI, procurorii arată că acesta a folosit banii pentru finanţarea sau creditarea firmelor proprii – Gelsor SA, cu 24,38 miliarde ROL, Imola SA, cu 45,73 miliarde ROL şi Curentul SA, cu 10,159 miliarde ROL, cu menţiunea că în anul 1998 au fost realizate restituiri de finanţare în cuantum de 123,52 miliarde ROL. De asemenea, Vîntu a folosit o parte din bani la constituirea sau majorarea capitalului social la societăţi comerciale şi ca aport la capitalul SOV Invest SA

Procurorii mai arată că în luna februarie 1996, Şerban Nicolae a vândut FNI 90.996 de acţiuni Mind Bank, pentru care a încasat suma de 3,366 miliarde ROL, de aproximativ 37 ori mai mult decât valoarea acestora la căderea Fondului.

Din această sumă, Şerban Nicolae a virat în contul lui Vîntu suma de 2,432 miliarde ROL, reprezentând „restituire finanţare”. Din această sumă, Vîntu a virat 900 milioane ROL la capitalul social al SGI SA şi 999,999 milioane ROL la FNI, pentru subscrierea unui număr de 74.054 unităţi de fond, care au fost înregistrate pe numele lui Popa Nicolae. Din suma primită, SGI SA a virat la capitalul social al SOV Invest SA 600 milioane ROL, care a virat în contul lui Vîntu suma de 198,150 milioane ROL.

La data de 26 ianuarie 1999, Gelsor SA a răscumpărat unităţi de fond de la FNI în valoare de 27 miliarde ROL, din care a virat la capitalul Băncii comerciale Astra-Brasov suma de 25 miliarde ROL. Ulterior, în 25 noiembrie 1999, Gelsor SA a răscumpărat unităţi de fond de la FNI în sumă de 39 miliarde ROL, din care a virat ca aport la capitalul social al Băncii comerciale Astra-Braşov suma de 25 miliarde ROL.

După ce Vîntu, în calitate de acţionar majoritar la Gelsor SA, a devenit acţionar majoritar la Banca comercială Astra – Braşov şi i-a schimbat denumirea în Banca Comercială de Scont (BRS), în perioada 21 ianuarie – 9 iunie 2000 au fost virate de la BCR-Sector5 la BRS – Sucursala municipiului Bucureşti următoarele disponibilităţi: 336,2 miliarde ROL din contul Gelsor, 307 miliarde ROL din contul lui Vîntu, 20 miliarde ROL din contul lui Nicolae Popa, 10 miliarde ROL din contul SOV Invest, au precizat procurorii.

La capitalul Băncii pentru Investiţii şi Dezvoltare (BID), Sorin Ovidiu Vîntu a subscris şi vărsat suma totală de 180 miliarde ROL, din care: 120,250 miliarde ROL din răscumpărări de unităţi de fond (11 ianuarie şi 14 ianuarie 2000) de pe carnetul de investitor nr.40.010.000061.0 emis pe numele lui Nicolae Popa; 1,8 miliarde ROL – sumă provenită (11 ianuarie 2000) din răscumpărări de unităţi de fond FNI, care au fost transferate în contul lui Vîntu; 58 miliarde ROL – sumă virată (13 ianuarie 2000) din contul Imola SA, încasată de la Gelsor Assets Management SA.

O altă parte din bani a fost folosită pentru cumpărări de imobile. Astfel, potrivit procurorilor, în 24 septembrie 1999, SOV Invest SA a virat din răscumpărări de unităţi de fond suma de 18 miliarde ROL în contul lui Vîntu, care a virat mai departe suma de 14 miliarde ROL în contul lui Alexandru Iordache, reprezentând „contravaloare imobil şi teren”.

În 10 aprilie 1998, SOV Invest SA a transferat către Gelsor SA suma de două miliarde ROL, reprezentând „acţiuni BVB”, din care 1,3 miliarde ROL au fost folosiţi pentru cumpărarea unui imobil de la Virgil Achim. Similar, în data de 18 iunie 1997, Gelsor SA a primit de la FNI, în contul discreţionar, suma de 3 miliarde ROL pentru cumpărarea de acţiuni OTC RASDAQ, sumă utilizată pentru achiziţionarea a 60.496 unităţi de fond nesplitate. Prin acest procedeu, Gelsor SA a subscris la FNI, în anul 1999, suma de 23,741 miliarde ROL, banii provenind din ordinele date de FNI în vederea cumpărării de acţiuni de pe RASDAQ, în baza Contractului de administrare de portofoliu încheiat la data de 1 iunie 1997.

În 2 septembrie 1999, Sorin Ovidiu Vîntu a încasat din răscumpărări de unităţi de fond suma de 2,061 miliarde ROL, virată ulterior în contul Imola SA. În aceeaşi zi, Imola SA a virat suma de 2,061 miliarde ROL în contul lui Ion Eftimie, reprezentând contract de cesiune părţi sociale la SC Studioul TVC SRL Piteşti.

Alte sume de bani au fost folosite pentru sponsorizări. Potrivit procurorilor, în 1998, UFC Rapid a fost sponsorizată cu suma de 848,4 milioane lei, iar Fundaţia Open Romania cu 680 milioane ROL. În 1999, sponsorizările au continuat, din contul Gelsor SA fiind virate sume de bani pentru sponsorizarea Fundaţiei Open Romania cu 2,428 miliarde ROL şi a International Herald Tribune cu 150.000 de dolari. De asemenea, din contul Curentul SA au fost virate 2,305 miliarde ROL pentru Federaţia Română de Atletism.

Sorin Ovidiu Vîntu a folosit o parte din bani pentru subscrierea de unităţi de fond şi pentru acţiuni la Caţavencu SA.

Astfel, în 11 noiembrie 1999 şi în 21 decembrie 1999, Vîntu a virat 2,973 miliarde ROL în contul lui Mircea Dinescu, în schimbul acţiunilor la Caţavencu SA.

În 5 martie 1996, au fost viraţi 999,999 milioane ROL pentru subscrierea a 74.074 unităţi de fond, înscrise pe carnetul nr.40.102.000486.0, emis pe numele lui Nicolae Popa, iar în 10 decembrie 1999 au fost viraţi cinci miliarde ROL pentru subscrierea a 74.963 unităţi de fond înscrise pe carnetul nr.40.102.000486.0.

În 11 ianuarie 2000, Vîntu a depus la FNI cererea de răscumpărare nr. 40.001/0049258 (semnată personal), pentru răscumpărarea a 557.482 unităţi de fond în valoare de 40 miliarde ROL, sumă virată în contul lui Sorin Ovidiu Vîntu deschis la BCR Sector 5 Bucureşti.

În 14 ianuarie 2000, Vîntu a depus la FNI o altă cerere de răscumpărare, nr.40.001/0049595, pe care de asemenea a semnat-o personal, pentru răscumpărarea a 1.112.884 unităţi de fond în valoare de 80 miliarde ROL.

„De subliniat este faptul că Vîntu Sorin Ovidiu nu figura ca investitor F.N.I., deşi carnetul de investitor nr.40.010.000061.0 a fost iniţial listat pe numele Vîntu Sorin Ovidiu şi pe care ulterior apare numele lui Popa Nicolae, acesta acţionând prin interpuşi, exemplificativă în acest sens fiind Declaraţia – Angajament dată sub semnătură privată de Popa Nicolae la data de 20.10.1995”, au mai arătat procurorii Parchetului instanţei supreme.

La data sistării activităţii FNI, în 24 mai 2000, Vîntu mai avea în sold 605.597 unităţi de fond, pentru a căror subscriere a fost achitată suma de 3,202 miliarde ROL, au precizat procurorii.