Cu cât a scăzut populaţia României în perioada 1990-2015

Economica.net
11 01. 2016
oameni_77954833745967795438_94519300

‘În domeniul fertilităţii, exceptând sistemele totalitare, este greu să aplicăm măsuri care să îşi producă efectul imediat. Franţa este un bun exemplu la nivel european care a aplicat o politică consistentă de încurajare a natalităţii pe o perioadă lungă, de 50 – 60 de ani, iar efectele sunt observate în această perioadă, întrucât Franţa se află printre puţinele ţări din Europa cu un spor natural pozitiv al populaţiei’, a declarat Tudorel Andrei.

Acesta a prezentat trei categorii de măsuri pe care le-au aplicat autorităţile franceze imediat după Al Doilea Război Mondial.

‘Sunt măsuri fiscale adresate direct persoanelor care au copii, a doua categorie sunt măsuri în natură, care privesc aceste familii – şi aici aş da ca exemplu dezvoltarea creşelor, dezvoltarea stabilimentelor în care copiii pot fi educaţi şi pot permite părinţilor să aibă o viaţă activă imediat după naşterea unui nou copil în familie – şi a treia categorie, aşa numitele scutiri de impozite pentru anumite categorii de familii. Este un sistem închegat care nu urmăreşte să aibă efect imediat’, a precizat el.

Potrivit lui Tudorel Andrei, efecte imediate se pot obţine numai în sistemele totalitare, cum a fost şi cel din România, până în 1990.

‘Exemplu, anul 1966, în care s-a intervenit brutal în familie din dorinţa de a avea o proiecţie demografică pozitivă a României într-un orizont de timp. Or, efectele le puteţi vedea cu toţii în migraţie externă consistentă la persoanele cu vârsta cuprinsă între 25 şi 45 de ani’, a spus Tudorel Andrei.

Conform datelor prezentate de Tudorel Andrei, evoluţia ratei natalităţii în perioada 1960 – 2014 a fost influenţată în 1966, când a fost decisă interzicerea avorturilor în România, în 1972 şi 1985 – prin modificarea actului normativ privind avorturile în România – şi în 1989, când a avut loc Revoluţia.

La rândul său, directorul Centrului de Cercetări Demografice al Academiei Române, Vasile Gheţău, susţine că, pentru a aplica o politică de stimulare a natalităţii, ar trebui efectuată o cercetare amplă, pentru a depista setul optim de măsuri.

‘Ar trebui să avem câteva cercetări selective în rândul populaţiei, tinere în special, şi să vedem care este motivaţia unui număr în creştere de cupluri tinere care nu mai doresc copii deloc sau a unui număr la fel de mare de cupluri care doresc un singur copil. Să îi întrebăm de ce nu numai atât. Care este motivaţia lor? Ce ar putea schimba decizia voastră? Ce măsuri? Unul poate vrea grădiniţă. Altul vrea creşă. Altul vrea impozit mai redus. Altul vrea locuinţă’, a spus Vasile Gheţău.

Potrivit datelor prezentate luni de INS, numărul naşterilor a fost de 14.438 în noiembrie 2015, cu 3.040 mai puţine decât în octombrie, în timp ce numărul deceselor înregistrate a fost de 21.689, cu 522 mai multe decât în luna anterioară.

Numărul naşterilor a fost mai mare cu 551 în luna noiembrie 2015, faţă de aceeaşi lună din 2014, iar numărul persoanelor care au decedat a fost cu 474 mai mare faţă de luna noiembrie 2014.

Sporul natural a fost negativ în noiembrie, de 7.251 persoane (decedaţii având un excedent faţă de născuţii-vii). Numărul deceselor copiilor cu vârstă sub 1 an, înregistrate în luna noiembrie, a fost de 112, în scădere cu 40 faţă de luna octombrie 2015 (152 decedaţi sub 1 an).

La oficiile de stare civilă s-au înregistrat în luna noiembrie 5.837 căsătorii, cu 7.453 mai puţine decât în luna octombrie 2015. Numărul divorţurilor pronunţate prin hotărâri judecătoreşti definitive şi conform Legii nr. 202/2010 a fost de 2.876, cu 115 mai multe decât în luna octombrie 2015.

Sporul natural a fost negativ în noiembrie 2015 (7.251 persoane), la fel ca în luna noiembrie 2014 (7.328 persoane).