Cum a găsit criza Covid-19 fermele românești. Sunt subfinanțate cu 3-5 miliarde de euro, iar investițiile sunt în picaj

Din 2011, investițiile în agricultură sunt tot mai mici, iar deficitul comercial cu produse agro-alimentare tot mai mare. Un studiu realizat de Comisia Europeană relevă că în 2018, conform ultimelor date disponibile, fermierii au investit cu 35% mai puțin decât în 2011, adică 970 de milioane de euro față de 1,5 miliarde de euro. Cu excepția investițiilor în animale și înființarea culturilor, care au crescut până în 2017 cu 45%, mult mai puțini bani au fost alocați pentru îmbunătățirea echipamentelor  (minus 40% față de 2013), transport (minus 28% față de 2013), clădiri (minus 26% față de 2013). În 2018 chiar și investițiile pentru însămânțare și pentru achiziția de animale s-a diminuat cu peste 56% față de anul anterior.

Necesar de 3-5 miliarde de euro

Comisia Europeană estimează că sectorul agricol românesc este subfinanțat cu 2,3-5,3 miliarde de euro, cele mai mari diferențe între necesarul de finanțare și sumele accesate fiind în cazul fermelor mici și medii și a împrumuturilor pe termen lung. De asemenea, o treime din această sumă este atribuită tinerilor fermieri care au mult mai multe necesități financiare decât reușesc să acceseze.

Spre exemplu, conform unei analize realizate pe baza sumelor atrase de România prin PNDR 2014-2020, se estimează pentru 2015 o diferență între încasări și necesar de 2,36 de miliarde de euro, din care 2,1 miliarde în agricultură și 0,1 miliarde de euro în dezvoltare rurală. De la bugetul de stat ar fi trebuit un plus de 92,5 de milioane de euro. Cu acești bani, diferența dintre investițiile necesare și cele realizate ar fi scăzut cu 40%.

25% dintre fermieri sunt respinși la credit

De altfel, dintre toate statele membre, în România există cea mai mică cerere de împrumuturi cu maturități diferite. Aceasta și pentru că majoritatea (76%) se mulțumesc cu ce au, iar o parte sunt descurajați să meargă la bancă. Peste 25% dintre fermierii care solicită instituțiilor bancare un împrumut, adică dublu față de media din statele membre, sunt respinși. În cazul celor care cer împrumuturi pe termen mediu și lung (18 luni-5 ani), procentul de respingere crește la 32%, în timp ce 16% primesc mai puțini bani decât doresc. Este de luat în considerare, de asemenea, că  80% dintre cei care s-au împrumutat au luat bani de la prieteni și rude. Comisia Europeană estimează că valoarea finanțărilor private a fermelor din România se cifrează la 947 de milioane de euro. „Mulți fermieri se simt descurajați să aplice pentru un împrumut, în special din cauza lipsei reciproce de încredere și înțelegerev între aceștia și bănci. În general, băncile îi resping pe fermieri din cauza lipsei garanțiilor, a marjelor mici ce pot fi obținute de bănci, a capacității reduse de rambursare a creditelor. De asemenea, fermele românești au problemel legate de managementul de calitate, cu planurile de afaceri și cu odul în care aplică pentru credite”, se arată în raportul Comisiei Europene.

Folosim un tractor de peste două ori mai mult decât europenii

Dintre cei care reușesc să acceseze un împrumut, 64% cheltuiesc banii pentru achiziția de echipamente noi, procentul fiind similar cu media UE (63%). Fermierii români alocă însă mai mult pentru a îmbunătăți calitatea suprafețelor administrare (27% din investiții vs 15% media UE) și mult mai puțin (18% vs 41%) în capitalul de lucru (pentru imputuri precum fertilizatori sau semințe).

Spre exemplu, investițiile în capitalul de lucru necesare unei ferme de dimensiuni mici se cifrează la aproximativ 420-630 de euro pe hectar pe an. 

Pentru noi achiziții de teren se investește un procent similar cu media UE, adică 10%. Spre deosebire de ceilalți fermieri europeni, românii sunt mai interesați de a lua în arendă, 9% din sumele invvestite avînd această destinație, față de 3% cât este media UE.

Conform sursei citate, aproximativ două treimi din echipamentele agricole folosite de fermele din România au durata de viață depășită. Spre exemplu, în România, un tractor este folosit circa 100.000 de ore. Restul europenilor l-ar folosi 3-4.000 de ore.

„Foarte mulți fermieri nu folosesc mașini și echipamente moderne și nici nu au infrastructură, facilități și capacități de procesare a materiei prime. Există însă o preocupare pentru achizițiile de mașini agricole performante”, se menționează în raportul Comisiei Europene care citează un sondaj printre fermieri.

Raportul Comisie Europene a fost realizat pe baza a două cercetări de piață în rândul fermierulor efectuate în 2017 și 2019.