Biserică Ortodoxă din Grecia este în criză de preoţi
Legăturile strânse dintre statul elen şi Biserica Ortodoxă se transformă dintr-o binecuvântare într-un blestem pentru cler, întrucât guvernul are probleme în finanţarea instituţiei într-o perioadă în care grecii obişnuiţi au nevoie cel mai mult de programele caritabile ale acesteia, potrivit Reuters.
Anul trecut, Biserica a cheltuit 96 de milioane de euro cu cele circa 700 de acţiuni caritabile pe care le organizează.
Rămasă fără bani, din cauza reducerilor masive de fonduri de la stat, Biserica caută noi surse de finanţare, însă în pofida unui nou spirit antreprenorial, precum planul unei mănăstiri de a construi o centrală pentru producţia de energie solară, numărul preoţilor scade puternic, iar cei rămaşi se confruntă cu reduceri de salarii. În acelaşi timp, Biserica se luptă să menţină deschise cantinele sociale, în contextul creşterii puternice a şomajului şi adâncirii sărăciei.
„Sistemul se prăbuşeşte”, a afirmat Ignatios Stavropoulos, un preot grec cu vederi moderne, cu propria pagină pe reţeaua LinkedIn.
Printr-un acord vechi de 60 de ani, statul a acceptat să plătească salariile preoţilor în schimbul unor proprietăţi extinse ale Bisericii, inclusiv terenuri. În prezent, peste 10.000 de preoţi sunt plătiţi de guvern, reprezentând cheltuieli de 190 de milioane de euro pentru bugetul ţării.
Conform înţelegerii cu creditorii internaţionali, prin care Grecia a fost salvată de la faliment, guvernul taie salariile, care pentru preoţii obişnuiţi ajung la 1.000 de euro pe lună. Totodată, statul va suporta cheltuielile doar pentru angajarea unui singur preot la fiecar zece ieşiţi din sistem, situţie care conduce la locuri vacante în parohiile izolate.
În oraşe, Biserica a redus la minim posibil cheltuielile pentru a economisi bani pentru cantine sociale şi acţiuni caritabile pe care le desfăşoară pentru persoanele fără adăpost sau fără loc de muncă.
Potrivit sondajelor, circa 80% din greci cred în Dumnezeu, un procentaj ridicat în Europa, însă Biserica atrage de multe ori critici pentru legăturile prea strânse cu statul. Mulţi cetăţeni consideră că Biserica deţine încă prea multe proprietăţi, plăteşte prea puţine taxe şi în general nu contribuie cât ar trebui, în timp ce pentru omul obişnuit taxele cresc.
Preoţii resping însă astfel de afirmaţii, „Este o legendă că ne înecăm în bani”, a spus părintele Irinaios Laftsis, preot din dioceza Alexandroupolis.
În ultimele decenii, Biserica a transferat 96% din proprietăţi către stat. În plus, a anunţat că anul trecut a plătit taxe de 12,6 milioane de euro, subliniind că nu a avut un tratament preferenţial faţă de alte organizaţii nonprofit.
Pentru a acoperi deficitul de preoţi, unii episcopi permit mirenilor să ţină slujbe. Aceşti voluntari nu primesc salarii de la stat şi nu poartă veşmintele caracteristice preoţilor.
De exemplu, un ofiţer în rezervă a început recent să ţină slujba în satul Avantas, din apropierea graniţei cu Turcia, a spus părintele Irinaios.
„Preoţii din satele mici se retrag sau mor şi nu este nimeni să îi înlocuiască. Vom avea o problemă uriaşă”, a spus el.
Lucrările de restaurare a bisericilor, din care multe sunt monument istoric, au fost oprite în foarte multe cazuri, în timp ce multe biserici nu sunt încălzite iarna corespunzător pentru a se face economie la cheltuielile pentru combustibil.
Economiile se fac la toate nivelurile. Comenzile de lumânări au scăzut cu 40% în sezonul sărbătorilor de Paşte, a declarat pentru Reuters un comerciant de obiecte cu caracter religios.
Extinderea sărăciei agravează situaţia, întrucât credincioşii reduc donaţiile iar afacerile dau faliment, lipsind Biserica de venituri din chirii. De asemeanea, cozile de la cantinele sociale cresc.
În contextul şomajului record, raţiile distribuite de cantinele sociale s-au dublat anul trecut, la circa 10.000 pe zi, fără a lua în calcul cele 3.000 de pachete de alimente trimise familiilor în fiecare lună, a declarat părintele Vassileios Hatzavas, care conduce centrul pentru săraci al Arhiepiscopiei Atenei.