Deşi pieţele tratează situaţia din Bulgaria ca pe un eveniment izolat, sectorul financiar bulgar se confruntă cu o problemă comună în regiune: creşterea ratei creditelor neperformante (NPL). Băncile din Croaţia, România şi Ungaria, precum şi cele din Bulgaria, sunt afectate de creşterea nivelului împrumuturilor neachitate, în urma boom-ului creditării anterior crizei financiare din 2008-2009. Problemele au sporit din cauza înăspririi condiţiilor de creditare în urma crizei iar băncile mamă din Europa Occidentală nu au mai dorit să rostogolească liniile de creditare ale subsidiarelor sale din Europa de Est.
În Bulgaria, rata creditelor neperformante era de 16,6% din totalul împrumuturilor, conform celor mai recente date ale Băncii Mondiale, comparativ cu 21,6% în România, 15,4% în Croaţia şi doar 5% în Slovacia şi Polonia.
‘Vulnerabilităţile cu care se confruntă băncile din regiune au scăzut în ultimii trei ani dar nu au dispărut. Prin urmare nu ar fi surprinzător să vedem în următorii ani şi alte falimente bancare, din când în când. Aceste evoluţii ar putea avea loc în acele ţări cu cel mai ridicat nivel al creditelor neperformante, cum ar fi Bulgaria, Ungaria, România şi Croaţia’, a apreciat William Jackson, economist specializat pe pieţe emergente la Capital Economics.
Sistemele bancare din Europa emergentă sunt dominate de instituţii de creditare din Europa Occidentală, ceea ce a lăsat instituţiile vulnerabile la şocurile din Europa, apreciază analiştii.
La fel ca în ţările vecine, primele două mari bănci din Bulgaria sunt subsidiare ale unor instituţii de creditare din Europa Occidentală. UniCredit Bulbank face parte din grupul bancar italian UniCredit SpA iar DSK Bank este o subsidiară a OTP Bank din Ungaria.
În acest context, analistul Simon Maughan, de la OTAS Technologies, a afirmat că dificultăţile din Bulgaria amintesc la momentul potrivit de vulnerabilităţile Europei.
‘Industria bancară europeană rămâne fragilă şi ne arată că cea mai mare slăbiciune cu care se confruntă economiile din Europa Occidentală o reprezintă sistemele lor bancare’, avertizează Simon Maughan.
‘În ultimii şase ani, băncile comerciale au fost călcâiul lui Ahile, atât în Bulgaria cât şi în restul Europei de Est. Asta explică de ce Europa emergentă a fost cea mai slab performantă regiune emergentă de la criza din 2008-2009’, susţine William Jackson.
Luni, Fondul Monetar Internaţional a anunţat că este gata să ajute Bulgaria, ţară care trece printr-o criză bancară, chiar dacă, potrivit instituţiei financiare internaţionale, sectorul financiar din ţara vecină este bine capitalizat.
Sistemul financiar bulgar trece printr-o criză ca urmare a lipsei de încredere provocată de decizia clienţilor Corpbank, a patra mare bancă a ţării, de a veni în număr mare la ghişeele bănci pentru a-şi retrage economiile, după ce în presă au apărut articole cu privire la insolvabilitatea sa iminentă. Bulgarii au început să îşi retragă economiile şi de la First Investment Bank (FIB), a treia bancă a ţării, chiar dacă au fost asiguraţi de Guvern şi de Comisia Europeană că banii lor sunt în siguranţă.
‘Sistemul bancar din Bulgaria este bine capitalizat şi are lichidităţi suficiente’, a adăugat purtătorul de cuvânt al FMI, care a salutat, de asemenea, răspunsul rapid al autorităţilor de la Sofia şi Bruxelles pentru a pune capăt panicii. Comisia Europeană a acordat Bulgariei o linie de credit de 1,7 miliarde de euro pentru a asigura suficientă lichiditate în sistemul bancar bulgar.
În prezent, există 29 de bănci comerciale care operează în Bulgaria, iar băncile străine controlează aproximativ trei sferturi din activele sectorului bancar. Printre băncile străine cu operaţiuni în Bulgaria se numără UniCredit, Raiffeisen Bank, OTP, National Bank of Greece, EFG şi Alpha Bank. Depozitele bancare în monedă locală şi valută sunt garantate până la 196.000 de leva (100.000 de euro).