Cum afectează noua directiva a drepturilor de autor YouTube, Facebook şi modul în care utilizaţi internetul

Directiva „Dreptul de autor în piața digitală unică” face parte din eforturile blocului comunitar de a-și actualiza legile pentru a reflecta provocările date de era informației, scrie cnbc.com.

Noile reguli oferă posibilitatea autorilor şi editorilor de presă de a negocia drepturile de autor cu platforme de internet precum YouTube şi agregatori de ştiri ca Google News sau Facebook.

Acordul doreşte, de asemenea, să faciliteze folosirea materialelor cu drept de autor în scopul cercetării efectuate prin intermediul prelucrării de text şi date, eliminându-se astfel un dezavantaj competitiv important cu care se confruntă în prezent cercetătorii. Se stipulează faptul că restricţiile cauzate de drepturile de autor nu se aplică conţinutului utilizat în scop educaţional sau pentru ilustrare.

Prima dată introdusă de Comisia Europeană în 2016, noua lege privind drepturile de autor conține două secțiuni speciale care au atras atenția activiștilor și a giganților de internet: Articolele 11 și 13 (sau 15 și 17, cum au fost numerotate după o actualizare recentă).

Primul articol este menit să ofere instituţilor de presă o protecţie mai mare pentru a se asigura că sunt plătite în mod echitabil pentru difuzarea articolelor în online. Servicii precum Google News vor fi supuse unor presiuni deosebite, deoarece regulile vor însemna că firmele de tehnologie trebuie să accepte licențe cu editorii pentru a-și difuza articolele.

De fapt, Google a sugerat că ar putea fi chiar forțat să-și scoată din Europa noua platformă de agregare a știrilor, ca urmare a noii legislații.

Dar cea mai mare sursă de îngrijorare a oamenilor și a companiilor care contestă noile măsuri este articolul 13. În prezent, responsabilitatea de a semnala platformelor încălcări ale drepturilor de autor cade pe cei care deţin drepturile. Decizia de a interzice conținutul este la mână companiilor de tehnologie, dacă consideră că este încălcat vreun drept de autor.

Odată cu noile reguli, responsabilitatea revine acum giganților tehnologici pentru a se asigura că platformele lor nu sunt deschise încălcărilor drepturilor de autor. Altfel spus, compania de tehnologie poate să blocheze pur și simplu încărcarea materialului. Aceste companii au deja filtre de conținut, numai că ele se aplică doar după ce se urcă un material. După ce se va aplica reforma, toate site-urile care au conținut generat de utilizatori vor trebui să-și pună filtre.

Contestatarii au spus că acest lucru ar conduce la sisteme controversate de prefiltrare, în care totul, de la meme-uri la GIF-uri, va fi blocat de platformele online. 

Pe de altă parte, Parlamentul European a spus că acest lucru nu se va întâmpla și că memele, GIF-uri, hyperlink-urile și fragmente de articole vor putea fi distribuite în mod liber. Dar acest lucru nu a atenuat preocupările companiilor de tehnologie, libertatea de exprimare a campaniilor și a utilizatorilor obișnuiți de internet.

YouTube are deja un sistem numit Content ID, prin care utilizează un algoritm pentru detectarea și eliminarea conţinutului care încălcă drepturilor de autor. Unii utilizatori ai platformei au susținut că acest sistem este în prezent deschis la abuz și că se tem de măsuri mai stricte de filtrare ar putea face ca lucrurile să se înrăutățească.

Și site-ul Google Video care distribuie conținut video este expusă la riscurile date de aceste legi noi. EDiMA, un grup de lobby pentru tehnologie care reprezintă compania și alții, inclusiv Facebook și Twitter, susține directiva că va afecta o gamă largă de companii de la platforme de e-commerce, cum ar fi Amazon, la servicii de dating ca Tinder.

„În loc să se retragă numai conținutul care încalcă drepturile sale, un furnizor de servicii va trebui să împiedice uploadarea acestui conținut în primul rând”, a spus Kathy Berry, avocat în domeniul proprietății intelectuale de la Linklaters. „Prin urmare, acest lucru ar putea avea ramificații foarte importante pentru cei care furnizează servicii digitale în UE”.

Giganţii tehnologici precum Google şi Twitter, intre timp, sunt ingrijoraţi că reformele vor face mai mult rău internetului decât bine. Google susține că noua lege va „afecta economiile creative și digitale ale Europei”, în timp ce Twitter declară că este preocupat de impactul potențial asupra „naturii deschise, creative și conversaționale a internetului”.

În ceea ce privește Facebook, gigantul social media afirmă că va colabora cu toate părțile relevante pentru a-și alinia propriile reguli cu cele ale statelor membre ale UE.

Următorul pas pentru directivă este ratificarea de la Consiliul European, instituția care reunește diferite guverne ale UE. Dacă trece acest stadiu, statele membre ale UE vor avea până la doi ani să-și dea seama cum să o pună în aplicare.

Parlamentul European a adoptat cu 348 de voturi pentru şi 274 voturi împotrivă reforma europeană a drepturilor de autor pe internet. Asociația pentru Tehnologie și Internet (ApTI) a centralizat voturile europarlamentarilor români din plenul Parlamentului European:

Pentru propunerea de reformă în integralitate (inclusiv conținând Articolul 13):

Diaconu (ALDE)

Mănescu (EPP)

Moisă (EPP)

Preda (EPP)

Boștinaru (S&D)

Drăghici (S&D)

Grapini (S&D)

Popa (S&D)

Sârbu (S&D)

Sogor (EPP)

Împotriva propunerii de reformă în integralitate (conținând Articolul 13):

Weber (ALDE)

Macovei (ECR)

Ungureanu (EPP)

Vălean (EPP)

Tănăsescu (S&D)

Țapardel (S&D)

Abțineri:

Buda

Bușoi

Marinescu

Mureșan

Stolojan

Țurcanu