Cum am stat cu dependența de legume și fructe în primul an de pandemie. Producția internă asigură între 27% și 62% din resurse

21 12. 2021
legume_84546500_37872500

Ultimul studiu realizat de Institutul Național de Statistică referitor la sursele de aprovizionare cu alimente de bază ale României, arată că și în primul an de pandemia România a continua să mănânce mai mult din import. La unele categorii am fost salvați de stocuri și au existat și câteva produse pentru care aau crescut brusc exporturile, dar cantitățile sunt în termeni nominali mici.

Leguminoase boabe – producția a scăzut cu 48%

Resursele totale de leguminoase boabe au scăzut în anul 2020, cu 105 mii de tone faţă de anul precedent,  datorită în principal scăderii producţiei cu 48%,  până la 122.000 de tone. Practic, din resursele totale de 206.000 de tone, doar  59,2% au provenit din producția internă, cu 16,7 puncte procentuale mai puțin decât în anul precedent. Diferența a fost asigurată din importuri – care au crescut cu 7,6% – și de stocul inițial care a crescut față de anul precedent cu 16,6%. Disponibile pentru consumul uman au fost doar 69.000 de tone, restul fiind folosite ca furaje și sămânță.

Cartofi- în 2020 ne-am asigurat consumul mai mult din stocuri

În primul an al pandemiei, România s-a bazat mai puțin pe import pentru a-și acoperi necesarul de consum de cartofi. Resursele totale disponibile au crescut în anul 2020 cu 286 mii tone, faţă de anul 2019, pe fondul unei creșteri a producției cu 2,7% și a stocurilor cu 3,4%.  Practic, din cele 10,1 milioane de tone cât au fost resursele totale, 68,2% au provenit din stocuri, 26,7% din producție și 5,1% din import. Cu un an în urmă, ponderile erau următoarele: 67,9% stocuri, 26,7% producție și 5,4% import. Importul a scăzut cu 17 mii tone, iar exportul a scăzut cu 14 mii tone față de nivelul anului precedent.

În anul 2020, comparativ cu anul precedent, s-a înregistrat o ușoară creștere a cantităţii de cartofi destinate consumului intern (+38 mii tone). Disponibilul pentru consumul uman a reprezentat 61,4% din consumul intern de cartofi, în scădere cu 0,4 puncte procentuale faţă de anul precedent. Consumul de sămânţă a reprezentat 24,7% din consumul intern, mai mult cu 0,6 puncte
procentuale faţă de anul precedent.

Legume proaspete – a crescut ponderea importurilor în resurse

Resursele totale de legume şi produse din legume (în echivalent legume proaspete), în anul 2020, au fost mai mari faţă de cele din anul precedent cu 8 mii tone, dar importurule au avut o contribuție mai mare la aceasta față de anul trecut. Producţia de legume a scăzut cu 3,1%, până la 2,9 milioane de tone, asigurând doar 56,6% din resursele totale, mai puțin cu 0,9 puncte procentuale faţă de anul precedent. Cea mai mare pondere în producţia totală de legume în anul 2020, a avut-o producţia de varză (32,8%), cu 0,1 puncte procentuale mai mare decât cea a anului 2019, urmată de producţia de legume din grupa “Diverse legume” (25,7%) mai mare cu 0,2 puncte procentuale decât cea a anului precedent şi de producţia de tomate (23,5%) cu 0,6 puncte procentuale mai mare decât în anul 2019.

Au crescut în schimb importurile cu 3%, ponderea acestora în asigurarea resurselor totale de legume şi produse din legume ajungând la 15,5% faţă de 15,1% în 2-19. În anul 2020, importul de
legume şi produse din legume a fost de aproximativ 10ori mai mare decât decât exportul, dar exportul a crescut cu 40,3% comparativ cu anul precedent, până la aroximativ 80.000 de tone

Cea mai mare pondere în importul total de legume şi produse din legume, a avut-o importul de tomate şi produse din tomate (39,8%). Ponderi importante în importul total de legume şi produse din legume au mai avut importurile de legume din grupa “Diverse legume” (35,8%), de rădăcinoase comestibile (10,7%) şi cele de ceapă uscată (10,0%).

Legumele pentru care au crescut importurile

Potrivit studiului INS, legumele pentru care au crescut importurile în 2020 față de 2019 sunt:

  • roșiile, cu 12,1%, până la 323,5 mii tone
  • Diverse legume, cu 7,2% până la 291,3 mii tone
  • varză, cu 1,4%, până la 29,7 mii tone

Legume pentru care au crescut exporturile

Pentru unele dintre legumele importate în cantități mai mari s-au raportat și creșteri ale exporturilor:

  • roșiile, cu 36,5%, până la aproximativ 8.800 de tone
  • ceapa, cu 91%, până la 1.937 de tone
  • rădăcinoase, cu 89,1%, până la  1.851 tone
  • diverse legume, cu 42,7%, până la aproximativ 64.700

Fructe – producția a crescut cu 2,5%, importurile cu 1%

În ceea ce privește necesarul de fructe, contribuţia cea mai mare la formarea resurselor totale în anul 2020, a avut-o producţia (61,7%), în creștere cu 1,6 puncte procentuale (2,5%), faţă de anul precedent. Cea mai mare pondere în producţia totală de fructe a avut-o producţia de struguri (37,0%), mai mică cu 2,7 puncte procentuale faţă de anul 2019, urmată de producţia de prune (30,5%) mai mare cu 1,9 puncte procentuale faţă de anul precedent şi producţia de mere (21,6%) mai mare cu 1,3 puncte procentuale. În creștere ușoară ( plus 1%) au fost și importurile care au avut o contribuţie mai mare, cu 14 mii tone la formarea resurselor, în creștere cu 0,3 puncte procentuale, faţă de anul precedent.

Cea mai mare pondere în importul total de fructe şi produse din fructe în anul 2020 a avut-o importul de fructe meridionale şi exotice (62,7%), mai puțin cu 0,3 puncte procentuale faţă de anul precedent.

În 2020, România a avut însă stocuri inițiale mai mici, ceea ce înseamnă că resursele totale au fost cu 5 mii tone mai mici faţă de anul 2019.
Cantitatea de fructe şi produse din fructe exportată a înregistrat o scădere (-5 mii tone), faţă de anul precedent. Cea mai mare pondere în exportul total de fructe şi produse din fructe, a avut-o exportul de
fructe din grupa “Diverse fructe indigene” (31,4%), cu 3,9 puncte procentuale mai mult faţă de anul 2019, urmat de exportul mere şi produse din mere (29,1%), cu 1,4 puncte procentuale mai
puțin decât în anul precedent.

resurse legume fructe, studiu INS resurse alimentare, import legume, import fructe 2020, export legume 2020