Cum ar fi putut scăpa 150.000 de români de coşmarul francului elveţian: legea conversiei stă la sertar în Parlament

La începutul anului, ECONOMICA.NET atrăgea atenţia asupra promisiunilor legislative neonorate de actuala majoritate parlamentară, promisiuni lansate în cursul anului trecut. Parlamentul avea în proces legislativ două proiecte care vizează debitorii şi care au fost vânturate în timpul campaniei electorale, pentru ca după trecerea alegerilor acestea să fie băgate la sertare.

Unul dintre aceste proiecte vizează crearea cadrului legal pentru tratamentul insolvenţei persoanelor fizice, iar celălalt vizează conversia creditelor din valută în lei.

Între timp, francul elveţian a ajuns la 4,42 lei, faţă de 3,7 lei la începutul anului, ceea ce scoate cu 20% mai mulţi bani din buzunarele celor cu rate în franci, şi care nu îşi câştigă veniturile în această valută, după ce Banca centrală a Elveţiei a renunţat la pragul artificial de curs. 

Publicăm, mai jos, integral, textul ECONOMICA.NET din 2 ianuarie 2015:

Pe agenda deputaţilor de după alegeri nu a încăput şi proiectul PSD care vizează posibilitatea conversiei creditelor din valută în lei, deşi acesta a ocupat locul central în perioada campaniei electorale în dezbaterile care privesc debitorii persoane fizice.

Proiectul, semnat de deputatul de Vaslui Ana Birchall şi de alţi colegi din PSD, partidele satelit şi din PNL şi UDMR, vrea să impună băncilor obligaţia de a converti creditele din valută în altă valută, la cererea clienţilor, cu „păstrarea costurilor” – lucru nu foarte bine definit – şi fără reevaluarea garanţiilor gajate. Cursul utilizat ar fi cel de la data forumlării cererii de conversie.

Acesta a trecut de Senat, prin vot şi a primit aviz favorabil de la guvern în septembrie, precum şi de la comisiile secundare, însă nu are un raport de la Comisia juridică şi de la cea de finanţe-bănci.

Înainte de alegerile din 16 noiembrie, pierdute de PSD, proiectul a avut o apariţie scurtă în câteva şedinţe ale Comisiei de finanţe-bănci, însă deputaţii au evitat să intre în dezbaterea de fond, în ciuda aviziului favorabil de la guvern. Apoi au intrat într-o vacanţă electorală de o lună de zile. După întoarcerea la locul de muncă, deputaţii de la Comisiile responsabile cu întocmirea reaportului nu au inclus proiectul pe ordinea de zi în ultima lună şi jumătate, astfel că nu e clar care e soarta acestuia.

Băncile se opun obligativităţii conversiei şi invocă o prevedere din noua Directivă a creditelor ipotecare care, susţin acestea, prin vocea Asociaţiei Române a Băncilor, ar interzice aplicarea legii pentru împrumuturile în derulare. De asemenea, acestea s-au arătat deranjate şi de un amendament votat de Senat la draftul iniţial, care dă posibilitatea debitorilor să schimbe creditul dintr-o valută în oricare altă valută, fapt ce ar creşte riscul valutar.

Banca Naţională a României, sub semnătura lui prim-viceguvernatorului Florin Georgescu, a trimis propria variantă la Camera deputaţilor, care caută să împace intersele băncilor cu cele ale debitorilor. În varianta propusă de BNR conversia s-ar face doar din valută în lei, la dobânda curentă a băncii sau o dobândă mai bună. BNR nu se opune conversiei creditelor acordate deja, dar nu face nicio menţiune în privinţa reevaluării garanţiilor, astfel că aceasta ar putea fi obligatorie în continuare, în cazul în care deputaţii vor lua în calcul opinia băncii centrale.

Proiectul de lege privind falimentul personal, adoptat tacit de Senat

Nici senatorii nu au arătat disponibilitatea pentru a dezbate un alt proiect vânturat în campanie: cel al insolvenţei persoanelor fizice. Proiectul, care are aviz favorabil de la guvern – singurul susţinut de executiv -, a trecut de Senat prin adoptare tacită, în 9 decembrie, după cum ECONOMICA.NET a scris la acel moment. Acesta a fost trimis Comisiei juridice de la Cameră, dar nu a intrat pe ordinea de zi în niciuna din şedinţele din această lună. Termenul pentru depunerea de amendamente a expirat în 29 decembrie, iar cel pentru realizarea raportului este 10 februarie 2015 – însă acestea termene sunt rareori respectate.

Draftul legii insolvenţei persoanelor fizice este semnat de mai mulţi deputaţi şi senatori de la PSD, dar şi de la UDMR şi minorităţi, şi vrea să reglementeze situaţiile în care un debitor persoană naturală poate să intre într-o procedură de redresare financiară şi/sau de ştergere parţială a datoriilor, similar cu ceea ce se întâmplă în cazul firmelor, în cazul în care acesta este supraîndatorat.

Proiectul de lege dă dreptul atât creditorilor cât şi debitorilor să ceară declararea insolvenţei, care se poate rezolva prin implementarea unui plan de reorganizare sau prin lichidarea bunurilor debitorului. Puteţi citi mai multe despre legea insolvenţei persoanelor fizice propusă de PSD în acest articol.

În Camera deputaţilor mai există şi alte proiecte pe această temă, depuse încă din 2010, unele dintre ele susţinute chiar şi de către PSD, dar care au dispărut din agenda aleşilor, după ce statul a asumat în faţa Fondului Monetar Internaţional şi Comisiei Europene că nu va adopta nicio iniţiativă de acest tip. Prima scrisoare a fost semnată de guvernul PDL, însă politica a fost preluată de USL şi apoi de coaliţia formată în jurul PSD.