Cum arată acum Sistemul de Garanție-Returnare cu trei luni înainte de deadline și ce se va întâmpla după. Gemma Webb: Ne așteptăm la o mulțime de elemente necunoscute în jurul lansării

Aproximativ 7 miliarde de sticle, PET, cutii de aluminiu care va trebui gestionate anual către reciclare, milioane de oameni care vor trebui să-și schimbe obiceiurile în legătură cu deșeurile, 80.000 de operatori economici (producători, importatori, comercianți), autorități și o entitate cu 500 de angajați deținută parțial de stat și parțial de mediul privat care trebuie să coordoneze un proiect unic în țară în care se vor investi pentru început 85,7 milioane euro. Așa arată în cifre Sistemul Garanție-Returnare din România, al doilea cel mai mare astfel de proiect din Europa după Germania și, efectiv, cel mai mare proiect de țară de până acum.

Începând cu 30 noiembrie 2023 va începe treptat transformarea comportamentul de reciclare a 19 milioane de români prin cel mai mare proiect de țară dedicat protecției mediului. Începând cu această dată, toate rotițele sistemului a cărui construcție a început practic în noiembre 2022 odată cu numirea Gemmei Webb la conducerea RetuRO,  administratorul sistemului  al Sistemului Garanție-Returnare, ar trebui să funcționeze.

Pentru că de atunci, românii care vor cumpăra băuturi vor trebui să achite magazinului o garanție de 0,50 lei pentru fiecare ambalaj primar nereutilizabil din sticlă, plastic sau metal, cu volume cuprinse între 0,1 l şi 3 l inclusiv. Pentru a fi identificate ușor, produsele care vor face parte din sistem vor fi marcate cu un logo specific. Ulterior, după golirea ambalajului, consumatorul va trebui să îl aducă într-unul dintre punctele de returnare organizate de comercianți, adică în orice magazin din România. În schimbul ambalajului gol, consumatorul va primi înapoi, pe loc, valoarea garanției plătite inițial, fără a fi necesară prezentarea bonului fiscal și chiar dacă respectivul produs nu a fost cumpărat din acea locație.

Va fi însă sistemul operațional până la 30 noiembrie 2023?

„Acesta este obiectivul cu care am început atât eu, cât și întreaga echipă RetuRO. Este, de asemenea, obiectivul partenerilor și furnizorilor noștri. Este un obiectiv simplu? Deloc. Mai ales având în vedere că sistemul cere tuturor părților implicate (producători, importatori, comercianți, autorități și în cele din urmă cetățeni) să recunoască importanța acestui obiectiv.

Lucrăm neobosit pentru a avea un Sistem Garanție-Returnare operațional până pe 30 noiembrie. Simulările efectuate până în acest moment ne vor ajuta să răspundem majorității așteptărilor și provocărilor, dar abia după ce vom lansa sistemul vom vedea cum putem crea cea mai bună experiență posibilă pentru toată lumea. De altfel, după analizarea experienței altor țări, am constatat că în primele șase luni de implementare și funcționare, sistemul nu a fost perfect și ideal, ci mai degrabă perfectibil și funcțional”, a explicat pentru Economica Gemma Webb, CEO RetuRO.

Potrivit acesteia, sistemul este încă în primul an de construcție, perioadă în care s-a construit echipa, un plan de implementare viabil și s-a obținut o finanțare pentru investiții de 343 de milioane de lei (69 de milioane de euro), acordat pe o perioadă de cinci ani și un împrumut de capital circulant de 83 de milioane de lei (16,7 milioane de euro), pe o perioadă de 2 ani.

„Următoarele patru luni vor fi cu multă presiune și extrem de provocatoare. Sistemul Garanție-Returnare din România este cel mai mare proiect de țară, care se străduiește să fie forța motrică din spatele unei Românii mai curate, mai durabile. Într-un astfel de context, cu această complexitate și amploare, ne așteptăm să ne confruntăm cu o mulțime de elemente necunoscute în jurul lansării”, mai spune acceasta.

Care este logistica din spatele SGR

Pe scurt, sistemul SGR funcționează ca în diagrama de mai sus.

În spate, logistica este însă mult mai complexă.

Etichetarea. Ce se întâmplă cu ambalajele fără cod SGR

Astfel, pentru ca sistemul să poată funcționa, este nevoie ca ambalajele ce fac obiectul SGR să aibă un anumit tip de etichete, cu un anumit tip de bare și un logo specific.

Recent, Ministerul Mediului a stabilit printr-un ordin de ministru simbolul care indică apartenența unui produs la SGR. Simbolul aprobat este o marcă înregistrată a autorității publice centrale pentru protecția mediului și are un cod de bare EAN conform specificațiilor furnizate de RetuRO, indicând apartenența produsului la SGR. Acest simbol este unic la nivel național pentru toate ambalajele SGR și va fi aplicat direct pe eticheta produsului sau pe eticheta suplimentară, după caz.

Această etichetare cade în sarcina producătorilor care va trebui să gestioneze, pe lângă costurile cu noile etichete, și eventuale stocuri de produse cu etichete vechi. Conform legii, de la 31 decembrie 2024, introducerea și comercializarea ambalajelor pentru băuturi neconforme SGR, fără sigla și cod de bare SGR, sunt interzise.  Până atunci,  produsele care se află în stocurile producătorilor sau comercianților la data de 30 noiembrie 2023, pot fi vândute.

În plus, în această perioadă de tranziție, când atât produsele cu sigla SGR, cât și cele fără simbolul SGR vor fi disponibile la raft, comercianții vor juca un rol crucial în informarea consumatorilor referitor la ambalajele care sunt sau nu purtătoare de garanție.

Atunci când consumatorii returnează ambalajul unei băuturi, să  nu se aștepte să primească depozitul de 0,50 lei pentru ambalajele care nu sunt marcate SGR, deoarece nu a fost plătită o garanție la achiziționarea produsului.  Ambalajele care nu au simbolul SGR pot fi în continuare returnate prin sistemul tradițional de colectare selectivă a ambalajelor.

„A trecut doar o lună de când am aprobat și distribuit producătorilor cerințele privind codurile de bare și sigla SGR. În această etapă lucrăm îndeaproape cu ei pentru a implementa cu succes aceste cerințe – imaginați-vă că avem de-a face cu mii de tipuri de ambalaje realizate din materiale diferite sau cu dimensiuni diferite. Prin urmare, nu avem încă date agregate cu privire la cantitatea de ambalaje marcate SGR care va fi prezentă pe piață atunci când sistemul va deveni operațional”, explică managerul RetuRO.

Centrele de colectare. Unde vor duce românii ambalajele goale

La rândul lor, retailerii trebuie să dețină centre (automate sau manuale) de colectare, iar proprietarii care au magazine cu o suprafaţă de vânzare mai mică de 200 mp pot opta pentru asocierea cu alţi comercianţi similari pentru organizarea punctelor de colectare.

Din datele RetuRo, marii retaileri au făcut investiții în organizarea centrelor automate de colectare cu mult înainte ca Sistemul Garanție-Returnare să ajungă în faza de implementare, însă în acest moment nu există date agregate despre infrastructura de colectare existentă în țară.

Mai apoi, sistemul implica crearea de către RetuRO a unor centre regionale de colectare unde ambalajele vor fi numărate, sortate și pregătite pentru reciclare

Potrivit RetuRO, în total, vor fi  17 centre de numărare și sortare la nivel național, dezvoltate treptat până la jumătatea anului viitor, în paralel cu dezvoltarea SGR. Centrele regionale vor fi la București, Timișoara, Târgu Mureș, Bacău, Craiova și Ploiești. Centrele mici, unde se va face doar numărarea ambalajelor, vor fi amplasate în Oradea, Cluj, Constanța, Pitești, Suceava, Deva, Baia Mare, Galați, Miercurea-Ciuc, Brașov și Călărași.

„Am contractat deja spațiile pentru organizarea primelor centre regionale, la București și Timișoara”, spune Gemma Webb.

Nu în ultimul rând, pentru ca ciclul să fie complet, în joc vor intra și reciclatorii, cei care vor transforma sticla, peturile și ambalajele din metal din gunoi în ceva folositor.

„Unul dintre principalele beneficii ale SGR este că va asigura o calitate mult mai mare a materiilor prime (ambalaje din plastic, sticlă, aluminiu sau metal) comparativ cu ceea ce este disponibil în prezent pe piață. Aceste materii prime vor fi, ulterior, trimise la reciclatori pentru procesare. RetuRO nu va acționa ca un reciclator. Acest proces va continua să fie responsabilitatea companiilor de reciclare. Aceste companii vor fi selectate prin licitații, în funcție de cel mai bun preț, iar aceasta va fi, de fapt, una dintre principalele surse de finanțare pentru SGR. Până în acest moment, am evaluat lista reciclatorilor și capacitățile lor de procesare, iar în perioada următoare vom avea discuții specifice cu aceștia”.

Cum va fi organizat efectiv acest sistem?

Dacă, în mare, schema SGR arată ca în descrierea de mai sus, întrebările la care răspunsul va fi dat cel mai probabil după ce sistemul va deveni funcțional sunt multiple.

Spre exemplu, având  în vedere că administratorul SGR are obligația de a organiza un sistem eficient care preia rapid ambalajele goale pentru a preveni aglomerarea spațiilor de depozitare, cum va fi organizat efectiv acest sistem?

Potrivit legii, proprietarul ambalajelor de băuturi vizate de SGR este RetuRO, ceea ce înseamnă că această companie are și rolul de a asigura ridicarea ambalajelor de la punctele de colectare, transportul acestora la centrele regionale, iar apoi la reciclare (care poate varia in funcție de clauzele contractuale). RetuRO va suporta și  costurile asociate acestor operațiuni.

Concret, pentru acoperirea costurilor de gestionare a ambalajelor la punctele de retur, RetuRO, în calitate de administrator al Sistemului Garanție-Returnare, va plăti o taxă de gestionare către operatorii punctelor de retur (magazine) pentru fiecare ambalaj de băuturi colectat (care va avea logo si cod de bare SGR), taxă care va fi stabilită în conformitate cu prevederile Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor.

„Orice predicție privind ridicarea pachetelor – fie că este vorba despre intervale de colectare sau despre cantitatea de ambalaje de băuturi colectate – poate fi făcută doar de operatorul economic care plasează sau vinde băuturile în ambalajele respective. Cu alte cuvinte, programul de ridicare a pachetelor nu se poate stabili până când nu avem aceste date în platformă și, la fel de important, până când nu vom testa cele mai eficiente opțiuni atât pentru comerciant, cât și pentru SGR, în decurs de câteva luni.

De aceea, înregistrarea pe platforma www.returosgr.ro, mai ales pentru cei care nu au finalizat încă înregistrarea, rămâne o prioritate pentru noi. A avea date detaliate, precise și actualizate este extrem de important pentru a simula un sistem eficient. Cu toate acestea, nicio simulare nu ne poate spune atât de multe ca momentul în care sistemul va deveni operațional – și ne pregătim intens pentru acesta”, mai spune Gemma Webb.

Ce s-a făcut până acum

• Crearea echipei care se ocupă de proiectul SGR. Vor fi 500 de angajați

RetuRO a recrutat până acum întreaga echipă de directori responsabilă de pașii principali în implementarea Sistemului Returnare-Garanție (financiar, operațional, juridic și comercial). În total, sistemul este prevăzut cu o echipă de aproximativ 500 de oameni.

„Până la începutul toamnei, vom avea o echipă de 40 de oameni pasionați de protecția mediului și sustenabilitate. Ținta noastră este să ajungem la peste 500 de angajați până în primăvara viitoare”.

• Finanțare

RetuRO a obținut unul dintre cele mai mari împrumuturi verzi din România, de la ING, în valoare de 426 milioane lei (85,7 milioane EUR).

„Finanțarea pe care am primit-o este esențială și dimensionată corespunzător pentru nevoile actuale de lansare și operare a Sistemului de Garanție-Returnare în România. Pachetul include un credit pentru investiții de 343 de milioane de lei (69 de milioane de euro), acordat pe o perioadă de 5 ani și un împrumut de capital circulant de 83 de milioane de lei (16,7 milioane de euro), pe o perioadă de 2 ani. Desigur, nu excludem posibilitatea unor runde suplimentare de finanțare, dar ne propunem să acționăm cu mare responsabilitate și eficiență în gestionarea bugetului. Este important de subliniat că RetuRO funcționează pe principiul not-for-profit, ceea ce înseamnă reinvestirea profitului exclusiv pentru a susține SGR, asigurând autofinanțarea sistemului în viitor – un obiectiv semnificativ pentru noi”, a declarat pentru Economica Gemma Webb.

• Înregistrarea pe platforma www.returosgr.ro.

Din datele RetuRO, până acum s-au înscris în platforma în jur de 80% dintre operatorii care trebuie să se înscrie, conform legii. „Asta înseamnă mai mult de 80% din obiectivul estimat”, spune Gemma Webb.

Mai exact, până în acest moment, pe platforma RetuRO au fost înregistrați 63.164 de operatori economici, 1.516 producători și 61.648 de comercianți (în toate etapele de înregistrare). Dintre aceștia, 43.131 de operatori (producători și comercianți) au parcurs toate etapele procesului de înregistrare.

Este important de reținut că baza de date este foarte dinamică, iar aceste valori se pot schimba, pe măsură ce înregistrările trec prin toate etapele de verificare.

„În paralel cu procesul de înregistrare se desfășoară și semnarea contractelor cu producătorii. Din nou, și aici avem o situație la fel de dinamică, și nu avem o cifră exactă a numărului de contracte semnate. Din partea noastră, am avut grijă să semnăm toate contractele, tocmai pentru a eficientiza procesul și a câștiga mai mult timp de semnare pentru producători și importatori”, explică managerul.

• Contractele cu producătorii

În prezent, RetuRO este în proces de semnare a contractelor de servicii cu peste 1.500 de producători și importatori. RetuRO a semnat deja toate contractele cu aceștia.

• Contractele cu retailerii

Contractele cu magazinele sunt aproape finalizate și în curând vor fi disponibile pentru dezbatere și, după aceea, pentru semnare.

• Dezvoltarea operațională

La momentul lansării, sistemul va funcționa cu două centre mari de numărare și sortare ambalaje, în București și Timișoara. Ulterior, în următoarele luni, vor fi date în funcțiune alte 15 centre de sortare și colectare.

Ce mai este de făcut

„Cele mai mari provocări pentru noi sunt factorii necunoscuți și amploarea proiectului. Sistemul de Garanție-Returnare este o premieră pentru România și pentru toate părțile implicate. Singurele elemente de referință sunt studiile de caz din alte țări care au implementat un program similar. Cu toate acestea, modelele sunt în mod evident diferite, pentru că avem de-a face cu zone geografice diferite, demografii particulare, un volum mai mare de ambalaje în România comparativ cu alte țări care folosesc SGR (a doua țară după Germania), niveluri diferite de educație, cultură și resurse.

Mai mult, avem de-a face cu un sistem care urmărește recuperarea unui volum imens de ambalaje pentru băuturi – aproximativ 7 miliarde de sticle, PET, cutii de aluminiu, anual. Operăm într-un cadru legislativ dedicat și mereu actualizat, beneficiem de implicarea și sprijinul marilor producători și retaileri internaționali, dar lucrăm și cu aproape 19 milioane de români care vor face parte din SGR. Practic, acest proiect va schimba complet modul în care românii vor percepe ambalajele – indiferent dacă aceste ambalaje vor face parte sau nu din sistem. Odată ce programul începe, ei vor înțelege impactul pe care acțiunile lor îl au asupra mediului”, este de părere CEO-ul RetuRO.

Concret, potrivit managerului companiei, în următoarea perioadă eforturile se vor canaliza spre:

• Dezvoltarea sistemului IT

Potrivit CEO-ului RetuRo, dezvoltarea sistemului IT este cel mai important obiectiv, sistemul informatic reprezentând practic inima Sistemului de Garanție-Returnare. Întregul program se bazează pe informațiile înregistrate în platforma electronică, de la procesul de înregistrare a operatorilor economici și administrarea registrului ambalajelor SGR, până la facturarea garanțiilor rambursate de către comercianți, comisioanele de gestiune și raportarea pentru fiecare unitate administrativ-teritorială în care are loc colectarea ambalajelor. Vorbim despre un sistem extrem de complex care nu trebuie doar să gestioneze informații de la aproape 80.000 de operatori economici, ci și să coreleze datele de identificare, stoc și colectare pentru aproape 7 miliarde de ambalaje de băuturi. „Este un proiect de o complexitate unică în România”, spune Webb , iar provocarea va deveni și mai mare după ce sistemul devine funcțional.

„Am lansat o licitație pentru arhitectura IT SGR pentru a selecta companiile care se vor ocupa de sistemul IT integrat, inclusiv portalul, ERP, analiza datelor, securitatea datelor și integrarea cu RVM-urile (Reverse Vending Machines). O parte semnificativă din finanțarea de 426 de milioane de lei obținută de RetuRO de la ING Bank pentru implementarea SGR în România va fi investită în componenta IT a sistemului. Mai mult, vom începe și dezvoltarea portalului de înregistrare a ambalajelor introduse pe piață de producători (registrul ambalajelor)”, explică Webb.

Investițiile realizate până acum includ dezvoltarea și implementarea în decembrie 2022 a portalului Returo pentru înregistrarea operatorilor economici.

• Comunicarea sistemului SGR

RetuRO pregătește o campanie națională de comunicare care va începe, probabil, în septembrie. Aceasta se concentrează pe informarea românilor despre cum funcționează sistemul și cum vor putea returna ambalajele.

„Pe lângă lista de sarcini a RetuRO, există și câteva lucruri de făcut pentru cei fără de care sistemul nu ar putea exista – toți operatorii economici vizați de Sistemul Garanție-Returnare care trebuie să se înregistreze pe platformă (sau nu și-au finalizat încă înregistrarea), producătorii de băuturi și importatorii care trebuie să semneze contractul de prestări servicii și un set de măsuri și reglementări legislative care urmează să fie finalizate de guvernul României, în perioada următoare”, mai atrage atenția managerul.

• Legislația

Cadrul legal al Sistemului Garanție-Returnare a suferit mai multe modificări și ajustări de-a lungul timpului, iar Gemma Webb spne că vor exista actualizări și în viitor (de exemplu, stabilirea comisionului de administrare). „Suntem în contact cu Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, consultându-ne cu acesta pentru a rezolva aceste probleme în timp util”.