Cum arată noul buget al UE propus de preşedintele Consiliului European

Ultima variantă de buget prezentată, vineri dimineaţă, de Herman Van Rompuy şi publicată, după câteva ore, de EurActiv prevede angajamente de 960 de miliarde de euro, faţă de 973 de miliarde la summitul din noiembrie 2012, în timp ce nivelul cheltuielilor a scăzut de la 935 la 908,4 miliarde de euro.

De remarcat pentru România este mai ales faptul că, la capitolul coeziune, nivelul angajamentelor a cunoscut o creştere de la 320,1 miliarde de euro în fosta propunere de buget, până la 324,7 miliarde de euro, în ultima versiune prezentată de Van Rompuy. Practic, cea mai importantă creştere a cunoscut-o alocaţia pentru regiunile mai puţin dezvoltate, care a crescut de la 161,1 la 163 miliarde de euro. În acelaşi timp, suma alocată pentru statele membre susţinute din fondul de coeziune a crescut de la 66,34 la 66,36 miliarde de euro.

În noua propunere de buget au apărut şi prevederi referitoare la regiuni din unele state membre, în urma cărora state precum Grecia, Portugalia, Spania, Ungaria şi Italia beneficiază de creşteri sensibile ale alocărilor prevăzute anterior.

De asemenea, se menţionează că Cehia beneficiază de o anvelopă suplimentară din fondurile structurale de 400 de milioane de euro pentru regiunile mai puţin dezvoltate, iar Slovenia de o creştere a alocării de 75 de milioane de euro.

România este interesată şi de faptul că angajamentele pentru capitolul ‘Creştere sustenabilă: resurse naturale’ – care acoperă agricultura, dezvoltarea rurală, pescuitul şi un instrument special pentru acţiune climatică rămâne aproape neschimbat – cresc de la 372,2 la 373,4 miliarde de euro. Din această sumă, 277,8 miliarde de euro sunt alocate plăţilor directe şi cheltuielilor legate de piaţă. Bugetul pentru dezvoltare rurală este de 85 miliarde de euro, fiind prevăzut şi un fond de rezervă pentru crizele din agricultură, în valoare de 2,8 miliarde de euro.

Noua iniţiativă pentru angajarea tinerilor pe piaţa muncii anunţată de Herman Van Rompuy înaintea summitului UE, are prevăzută o alocare de 6 miliarde de euro pentru o perioadă de şapte ani, jumătate provenind din Fondul Social European şi jumătate dintr-un capitol de cheltuieli dedicat special.

Subcapitolul 1a, ‘Competitivitate pentru creştere şi joburi’, pare a fi principala victimă a reducerilor din noua variantă de buget, cu un nivel total al angajamentelor de 125,7 miliarde de euro, faţă de 152,5 în noiembrie. Pe de altă parte însă, Mecanismul ‘Conectarea Europei’ (CEF), care figurează în acest subcapitol, a ajuns la o alocaţie multianuală de 41,2 miliarde de euro, de la 29,3 miliarde de euro, în ultima variantă de buget.

Printre sectoarele afectate se află transportul, cu o reducere de la 26,9 la 23,2 miliarde de euro, şi energia, de la 7,1 la 5,1 miliarde de euro.

Pe de altă parte, sumele alocate pentru dezafectarea unor centrale nucleare din Lituania, Slovacia şi Bulgaria au rămas neschimbate, respectiv 400, 200 şi 260 de milioane de euro.

Capitolul 3 ‘Securitate şi cetăţenie’ este redus la 15,7, de la 16,7 miliarde de euro în fosta propunere, în timp ce capitolul 4, ‘Europa globală’, pierde şi el de la 60 la 58,7 miliarde de euro. În ceea ce priveşte cheltuielile de la capitolul 5, ‘Administraţie’, acestea sunt reduse de la 62,6 la 61,2 miliarde de euro. În plus, toate instituţiile UE ar urma să-şi reducă personalul cu 5% în următorii cinci ani.

De asemenea, s-a schimbat şi prevederea privitoare la rabaturi. În timp ce rabatul Marii Britanii a rămas neschimbat, Danemarca primeşte un rabat de 130 milioane de euro, în timp ce acelea ale Olandei şi Suediei sunt reduse la jumătate, la 650 milioane de euro şi, respectiv, 160 de milioane de euro.