Cum arată piaţa de maşini electrice în România: ce modele sunt şi câte staţii de încărcare sunt disponibile – analiză

Indexul de electromobilitate este un indicator al gradului de dezvoltare al pieței locale de electromobilitate și valoarea acestuia a fost determinată în baza a 12 indicatori cheie. Cea de-a doua ediție (2019 H2) relevă un scor al pieței locale de electromobilitate de 33, raportată la un potențial prognozat de dezvoltare de 100 în anul 2025, o creștere de 3 unități față de valoarea aferentă semestrului 1.

Ponderea vehiculelor pur electrice (EV) și a celor electrice hibride plug-in (PHEV) din totalul înmatriculărilor de autoturisme noi a crescut la aproximativ 2,2% în a doua jumătate a anului, depășind țări precum Statele Unite, Spania sau Italia.

Aproximativ 400 de stații de încărcare publice erau disponibile la sfârșitul anului 2019, infrastructura de încărcare extinzându-se constant în ultimele 24 de luni, cu o rată semestrială de creștere de aproxitmativ 30%.

Ponderea vehiculelor electrice, într-o continuă creștere

Autovehiculele electrice devin treptat apariții din ce în ce mai comune pe drumurile din România. Al doilea semestru al anului 2019 a adus o creștere accelerată a înmatriculărilor atât pentru vehiculele pur electrice (EV), cât și pentru cele electrice hibrid plug-in (PHEV).

Din 50 de vehicule noi înmatriculate, unul a fost vehicul EV sau PHEV. Un total de 1.960 de autoturisme electrice și electrice hibrid plug-in au fost înmatriculate în cel de-al doilea semestru. Ponderea acestora din totalul înmatriculărilor de autoturisme noi a crescut astfel la 2,2% în cea de-a doua jumătate a anului față de doar 0,9% în primul semestru, plasând România înaintea unor țări importante, precum Statele Unite, Coreea de Sud sau Japonia.

Numărul înmatriculărilor de autovehicule EV noi s-a triplat în al doilea semestru al anului 2019, în comparație cu primele șase luni, ajungând la peste 1.500 de unități. O creștere semnificativă s-a înregistrat și pentru înmatriculările autovehiculelor PHEV noi, ajungând la peste 450 de unități.

„Această dezvoltare este cu atât mai importantă deoarece Romania este în primul rând o piață a mașinilor second-hand, doar 28% din autovehiculele înmatriculate în al doilea semestru al anului 2019 fiind noi. În cazul vehiculelor EV și PHEV, cota este de 72%, dovedind dorința cumpărătorilor de a beneficia de tehnologii auto de ultimă generație”, spun autorii studiului.

Oferta de modele electrice disponibile rămâne limitată
La finalul anului trecut, un număr de 43 de modele EV și PHEV puteau fi achiziționate, reprezentând circa 12% din numărul total de modele auto disponibile în portofoliul dealership-urilor din România. 27 din cele 43 de modele electrice disponibile sunt vehicule PHEV, în ușoară creștere cu trei modele în ultimele 12 luni. În schimb, numărul modelelor EV s-a dublat față de anul precedent, ajungând la 16 modele. Cu toate acestea, oferta este încă restrânsă, ținând cont că dealearship-urile au în portofoliu peste 300 de modele auto.

Un alt factor care constrânge cererea pentru vehicule electrice este lipsa unei varietăți de modele și caroserii disponibile per marcă. Majoritatea producătorilor oferă doar unul sau două modele EV sau PHEV, ceea ce limitează opțiunile de achiziție pentru cumpărătorii care au o preferință pentru un anumit brand. Așteptarea este ca tendința de creștere a ponderii modelelor electrice să se accentueze în viitor, pe măsură ce producătorii auto își hibridizează gama existentă de modele și lansează modele electrice noi.

Serviciile de mobilitate câștigă teren – numărul jucătorilor ce oferă servicii de mobilitate a înregistrat o creștere considerabilă în a doua jumătate a anului 2019, în special în zona de micromobilitate, unde sunt șapte jucători activi în piață, comparativ cu niciunul în aceeași perioadă din 2018. Piața de car sharing înregistrează, de asemenea, o creștere constantă, ajungând la cinci jucători în total, cu un nou furnizor ce și-a lansat serviciile în a doua jumătate a anului 2019, cu o flotă integrală de autovehicule pur electrice.

Numărul stațiilor de încărcare în creștere constantă
La finalul anului 2019, erau disponibile aproximativ 400 de stații publice de încărcare, infrastructura națională fiind în creștere constantă în ultimele 24 de luni, cu o rată de aproximativ 30% în fiecare semestru.

Companiile ce activează în HoReCa și Retail sunt lideri în prezent în această privință, concentrând peste jumătate din totalul stațiilor de încărcare.

Dragoș Fundulea, Senior Project Manager Roland Berger București, subliniază că poziționarea incipientă ca promotor al electromobilității este un factor cheie al succesului și este mai eficientă decât eforturile ulterioare de recuperare a poziției. Capacitățile de încărcare rămân predominant lente și în a doua jumătate a anului 2019 – Doar un sfert din stațiile de încărcare pot încărca vehiculele în regim rapid, având puteri mai mari de 22 kW. Numărul mediu de puncte de încărcare per stație este de asemenea redus, cu doar una din trei stații cu capabilități de a încărca mai multe vehicule concomitent, în scădere față de prima jumătate a anului. Aceste aspecte pot crea inconveniențe pentru utilizatori, având în vedere durata mai mare de încărcare comparativ cu o stație de alimentare cu combustibili convenționali.

Subvenții avantajoase pentru achiziția vehiculelor electrice
Conform ultimelor estimări, fondul guvernamental pentru subvenții a fost utilizat aproape în întregime pe parcusul anului 2019 – Datorită cererii semnificative, bugetul pentru anul 2020 a fost mărit cu 45%, ajungând la 140 milioane de lei.

Cadrul de reglementare din România oferă unele dintre cele mai generoase subvenții la nivel global pentru cei ce achiziționează vehicule electrice. Programul Rabla Plus oferă o subvenție de 9.000 Euro din prețul final de achiziție pentru vehiculele EV și 4.000 Euro pentru vehiculele PHEV.

Achiziționarea unui autoturism de clasă mare este mai avantajoasă cu motorizare PHEV
Deși vehiculele electrice pot fi percepute ca o investiție ce se amortizează pe o perioadă îndelungată, analiza costului total de exploatare (TCO) a demonstrat ca acestea pot fi chiar mai avantajoase decât vehiculele cu combustie internă.
Szabolcs Nemes, Partner în cadrul Roland Berger București este de părere ca electromobilitatea rămâne o oportunitate importantă pentru îmbunătățirea costurilor operaționale, în pofida incertitudinilor aduse de Coronavirus.

Pentru categoria autoturismelor de clasă mare, modelul PHEV are un TCO mai avantajos decat modelele echivalente pe benzină sau motorină, indiferent de numărul de kilometri parcurși. Unul din principalii factori de influență a acestui rezultat este prețul inițial al vehiculului fără subvenții – acesta este cu maxim 10% mai ridicat decât cel al modelelor având combustie internă.

Chiar și în lipsa subvenției, limuzina PHEV de clasă mare ar avea un TCO similar cu al modelelor convenționale, în principal datorită costurilor reduse de combustibil.

Autobuzele electrice în marile aglomerări urbane – exemplu ideal al implementării vehiculelor electrice
Fiecare ediție a Indexului de electromobilitate din România abordează un subiect special – Cea mai recentă ediție a studiului Roland Berger analizează oportunitatea introducerii autobuzelor electrice la nivelul orașelor mari.

40% din toate autobuzele din România aveau peste 20 de ani vechime la finalul anului trecut. Tehnologia învechită și viteza redusă de deplasare determină un consum mai mare de carburant și nivel ridicat de emisii poluante. Din aceste motive, autobuzele electrice sunt o soluție ideală pentru înnoirea mijloacelor de transport, iar orașele mari prezintă un cadru ideal de implementare datorită traficului intens și al topografiei favorabile (teren predominant plat). Viteza medie a autobuzelor din București este între 10 si 15 km/h, iar limitele de viteza nu depășesc 70 km/h, ceea ce reprezintă condiții optime de operare pentru autobuzele electrice.

Unul din 20 de autobuze noi înregistrate în a doua jumătate a anului 2020 a fost un autobuz electric, o pondere mai mult decât dublă decât cea a vehiculelor electrice. Județul Cluj este fruntaș pentru adoptarea autobuzelor electrice, orașul Cluj-Napoca având 41 astfel de autobuze, în timp ce Turda are întreaga flotă compusă din 20 de autobuze electrice. Deși autobuze electrice sunt așteptate în 2020 și în alte orașe (Brașov, Zalău, Sibiu, Iași și Suceava), termene concrete de introducere ale unor astfel de autobuze lipsesc în sudul României, inclusiv în București.