Cum arată viitorul în birouri. CEO Canon România: Piața de imprimante crește cu 10% pe an. Nu toată lumea înțelege că există și un retur al investiției în tehnologie

Pe piața laptop-urilor și a telefoanelor au apărut chip-urile cu AI integrat, care promit să transforme modul în care interacționăm cu aparatele, dar să dea și un boost vânzărilor. Pe piața echipamentelor de birou există o asemenea revoluție echivalentă?

Deocamdată nu pot să spun că a apărut ceva așa super consistent. De obicei, genul acesta de schimbări tehnologice majore sunt ținute sub lacăt până când se testează suficient, așa fel încât să poți să lansezi noutăți într-un mod organizat și testat și să nu facem vreo promisiune care să nu poate fi onorată. În principiu, știm că există dezvoltări în momentul acesta, există R&D, mai ales pe partea de software. Unele dintre soluțiile pe care le avem deja sunt în teste, pot să aibă module de AI integrate, dar nu sunt încă oficial lansate pe piață.

Și în ce direcție va merge transformarea? Ce ar putea face diferit sau mai bine?

În principiu, ne referim la zona de automatizare de procese. Spre exemplu, în zona de OCR (Recunoașterea optică a caracterelor – n. red.) , de analiză a documentelor scrise, care, în mod normal, prin software-ul de OCR, se transformă textul în imagine, în text, dar fără niciun fel de interpretare. AI-ul și modul de AI care urmează să fie integrat, probabil că va face niște interpretări sintactice a ceea ce găsește acolo, pe baza a unor algoritmi care vor fi definiți în timp, așa fel încât nu o să faci doar o OCR-izare simplă, ci poți extrage date importante de acolo.

Spre exemplu, dacă ne referim la o analiză de contracte sau în zona de facturi, care poate să fie transferate direct în niște tool-uri de analiză și de generare de rapoarte în Power BI, că toate se vor lega cumva și de instrumente de raportare și de business intelligence. Cam acolo ar fi un prim impact.

Ce ar putea să fie în zona de hardware e un pic mai greu să spun pentru că probabil se leagă de partea de service și, deocamdată, acolo chiar nu avem niciun fel de informații cum ar urma să influențeze un AI în motoarele și în soft-uri practic al hardware-ului.

În zona de soft-uri e mult mai aproape. Deja se fac niște pași de ceva ani încoace în zona de hardware în standardizarea masivă a echipamentelor și simplificarea operațiunilor de service, de reducere a numărului de piese care sunt de schimbate. Acest lucru are impact și în sustenabilitate și în modul în care partenerii noștri de service mai ales își pot optimiza partea de intervenții. Le reduc ca număr, ca durată.

Echipamentele din ce în ce mai mult sunt conectate în platforme, în soft-uri care comunică organizat cu partenerii de service și în felul acesta foarte multe probleme se rezolvă fără deplasarea inginerilor de service la locație. Aceasta e tendința pe care clar s-a mers în ultimii ani și probabil că o să vină în curând și modul de virtual reality (VR). În sensul că, dacă la nivelul clientului e o persoană cu suficiente abilități tehnice, se pot face intervenții direct, fără intervenția omului din cealaltă parte, doar cu o cască care îl ghidează.

Pentru toți cei care vând în industria aceasta de echipamente, au crescut costurile masiv. Și cu personalul, și cu transportul, și utilitățile, combustibilul, și atunci evident că trebuie să optimizezi aici, pentru că industria fiind una relativ matură, fără niște creșteri extraordinare, clienții nu prea sunt dispuși să plătească în plus de la un an la altul, doar pentru că există o creștere de costuri la nivelul furnizorului de servicii. Și atunci trebuie să umble la optimizarea de costuri interne.

Ce soluții sunt o necesitate pentru transformarea digitală a companiilor, de exemplu, IMM-uri din România? Ce ar trebui să nu lipsească, să poată să-și ducă afacerea?

Din punctul nostru de vedere, sunt foarte multe opțiuni sau oportunități de optimizare a afacerilor, mai ales în zona de IMM-uri. Și dacă ne uităm la ultimul raport DESI, gradul de digitalizare a IMM-urilor din România era 22% și suntem pe ultimul loc în Uniunea Europeană.

Pot să înceapă, din punctul nostru de vedere, cu automatizarea de procese foarte simple, cum ar fi de managementul contractelor sau zona de resurse umane. Spre exemplu, dacă vorbim de contracte cu furnizorii, se pot, cu niște costuri absolut decente, înrola pe o platformă care să mențină la zi tot ce înseamnă contracte cu furnizorii: când expiră, ce fel de termene trebuie avute în vedere, cu alerte pe care respectivul sistem le trimite către patronul firmei sau persoana care gestionează contractele.

În acest fel evită discuții inutile, eventual plătit de penalități. Își poate seta, inclusiv dacă vorbim de relația contractelor cu clienții, alerte prin care să-l anunțe că ajunge contractul la maturitate cu 2-3 luni înainte, ca să apuce să discute cu clientul, și să nu-l piardă. Deci sunt niște chestiuni pragmatice pe care le pot folosi într-un, în mod extrem de simplu și necostisitor, nu trebuie să-ți achiziționeze ceva extraordinar.

Cât costă astfel de soluții?

Dacă vorbim de soluții în cloud, pentru că ne mutăm destul de tare în cloud acum, ca să nu mai pierdem costuri de infrastructură, vorbim de niște sute de euro pe lună, la un abonament basic. Bineînțeles, dacă ai mai mulți oameni, costul crește, dar este ceva absolut digerabil pentru orice fel de organizație, chiar dacă e mică. Pentru că din ce am mai discutat noi și cu partenerii și cu clienți din zona aceasta, principala problemă pe care o au IMM-urile este lipsa de structură.

Fac lucruri, dar le fac cumva neorganizați, nestructurat, informațiile sunt împrăștiate în organizație sau în capetele oamenilor, pleacă cineva, o iau de la capăt și toată activitatea asta care e neaducătoare de valoare înseamnă costuri. Dacă în loc de povestea aceasta nestructurată și dezorganizată ai pune un sistem, care nu ține de X sau de Y, ci funcționează la fel oricine ar fi acolo, doar cu drepturile asociate de utilizarea sistemului, s-ar reduce foarte mult din munca inutilă și, din erori. Și cu siguranță bănuții pe care îi plătești pentru furnizarea serviciului lunar, s-ar compensa din reducerea de costuri.

Doar că nu toată lumea înțelege că există și un retur al investiției în tehnologie. Încercăm să împingem mesajele noastre de transformare digitală, să începi cu chestiuni pragmatice, simple, procese simple, care pot fi automatizate și care să aibă impact. După ce vezi impactul, pas cu pas, poți să treci și la lucruri mai complexe.

Ce fel de echipamente de birou caută companiile din România?

Depinde de nevoi. În principiu, dacă ne uităm la piramida utilizatorului în România, care la bază are companii mici și multe, de obicei acolo vorbim de imprimante, dacă ne referim la partea periferică unde ne jucăm noi cu tehnologia, vorbim de imprimante multifuncționale și sunt foarte la modă CIS-urile acum, pentru că oferă un cost foarte bun pe termen lung și practic, în business, fac mai mult sens decât imprimantele clasice, cu jet de cerneală, cu cartuș și mai costisitoare dacă ai un volum mai mare.

Aceasta este baza și acolo încercăm și noi să dezvoltăm gama, și tehnologia aferentă, care e destul de matură, nu mai e la început, are deja niște ani de zile și se vede și în evoluția pieței, adică piața overall pe imprimantele de genul acesta a cam scăzut cam vreo 20% pe imprimantele cu cartuș, acelea cu care s-a început acum niște ani de zile, piața de inkjet și crește cu 30% pe CIS-uri, pe cele cu alimentare continuă și de aici creșterea pieței cam cu 10% an pe an în număr de unități.

Și în valoare se vede o modificare pentru că valoarea unei imprimante CIS este semnificativ mai mare la început, costul hard-ului față de o imprimantă pe cartușe, este cam de 2-3 ori ca mai mare în costul inițial. Cartușele, în schimb, sunt mult mai ieftine și pe întreaga viață a produsului, în funcție de cât se vinde, probabil că valoarea e relativ similară dacă te obligi la 5 ani de folosire a unui produs. Deci asta e pe zona asta, pe segmentul acesta, numit SOHO.

Dacă ne mutăm un pic mai sus la IMM-uri, deja genul acesta de tehnologie nu mai este suficient. Adică se mută către echipamente laser care duc mai bine volume, care sunt mult mai solide în timp și predictibilitatea pe costuri e mult mai mare pentru că la Inkjet e un pic mai dificil. Dacă nu le folosești o perioadă, s-ar putea să ai probleme cu capetele de imprimare și trebuie să le schimbi și te costă mai mult.

La laser e mult mai predictibil și aici vorbim de echipamente simple, all-in-one, ai tot ce-și trebuie într-un singur echipament, nu e nicio schimbare față de cum erau acum mulți ani. Cu singura mențiune că din ce în ce mai mulți clienți inclusiv în zona de IMM au început să-și dorească să aibă management de flotă. Dacă au câteva echipamente, ar vrea să poată să le folosească și dacă se duc la un etaj la altul, spre exemplu. Acesta e un domeniu care e clar pe creștere ca nevoie la nivelul utilizatorului final.

În același timp, zona de securitate, pentru că sunt atacuri și potențial pierderi de informații și clienții au început să devină din ce în ce mai conștienți. La noi sunt trei elemente importante când e vorba de securitate și investim mult. O dată e securitatea device-ului în sine, adică echipamentului care nu e de foarte multă lume înțeles că e o poartă de intrare pentru hackeri, dacă lași un port deschis aceștia intră și fac cam ce vor acolo. Și aici investim în tehnologie care practic face double check de user care accesează partea de autentificare la fel, e importantă să nu aibă oricine acces la el. De fiecare dată când îl pornește își mai face o verificare de BIOS să vadă dacă au fost niște schimbări acolo pentru că hackerii cam asta fac. Sunt multe elemente invizibile pentru end user care fac device-ul în sine mult mai securizat.

Pe urmă e zona de securitate a informației în sine, care înseamnă să introduc echipamentul sau toată flota de echipamente pe care le am într-un sistem de management al imprimantelor și a multifuncționalelor și a scannerelor din rețea cu user rights, cu posibilitatea de a cripta informația la nivelul utilizatorului mai ales atunci când scanezi și când se duc pachetele de informații pe rețea sau în modul de lucru hibrid de acasă la persoana care poate să-l acceseze de acasă, la fel informația e criptată și, teoretic, șansele să fie interceptată și decodată sunt mult mai mici.

Și ultima bucată ca zona de securitatea informației este partea de rețea, în care neavând impact acolo nu putem să influențăm în sens pozitiv securitatea rețelei clientului, dar putem să îi oferim posibilitatea ca ei să acceseze soluții tehnologice cu care noi avem parteneriate și cu care echipamentele noastre sunt compatibile, gen McAfee, Splunk ș.a.m.d.

Ce cotă de piață are Canon pe piață de imprimante?

Sunt diferențiate în funcție de categoria la care ne referim. La imprimantele din zona de consumer e în jur de 25%. În zona de multifuncționale pentru birou, între 20% și 25%, câteodată și mai mult, în funcție de proiecte.

Iar în partea de prese digitale, adică cele mai mari, acolo variază în funcție de tehnologie. Spre exemplu, dacă vorbim de presele digitale de coală tăiată, în funcție de câte unități sunt în toată țara, variază în jur de 15-20%.

Pentru format mare, adică A0, plotere, tradițional suntem în jur de 50%. De ani de zile avem cota de piață 50-50+. Tot ce înseamnă cut.

Cum a mers piața de plotere, legată de construcții și arhitectură?

Da, e cu plusuri și cu minusuri. Au fost perioade când, din cauza unor frâne care s-au tras în zona asta de autorizații de construcții, s-a văzut un impact și la noi cu vânzările de plotere, cu o scădere de circa 10-15%.

Acum, din trimestrul trecut, văd că a început să-și revină. E ceva mai bine. Și sperăm să-și revină cumva la nivelurile clasice. Nu e o piață care crească sau să scadă major de la un an la altul. Este destul de matură și de stabilă.

E undeva de, cred că, în jur de 1.500 de unități pe acolo. Nu e foarte mare, dar e importantă ca valoare.

Câte unități se vând pe an de imprimante, dar de multifuncționale?

Pe piața de lasere, de SOHO, de care vorbeam mai devreme, sunt vreo 85.000 pe an. 85-90.000 de unități, cred. În zona de echipamente de birou, medii, să zicem așa sunt vreo 15.000. Și cele din zona de prese digitale, acolo sunt vreo 150 de unități.

Și ce valoare are piața?

N-am calculat-o, cred că cea de imprimante se situează la 21 de milioane de euro. Apoi, avem piața de multifuncționale cam de 5 milioane de euro. Și celelalte, cele mari, cam tot vreo 4-5 milioane. Deci, în total se ridică la 30 de milioane de euro din perspectiva distribuitorilor, cu ce vedem noi, că nu avem acces la marginile lor. Așadar, piața la nivelul utilizatorului final ar fi vreo 35-40 milioane de euro.

Soluțiile Work from Home și pentru muncă hibridă, care erau la mare căutare în anii pandemiei, cum au evoluat după, de anul trecut, în anul ăsta?

S-au mai stabilizat cumva. Adică a fost un hype atunci, dar acum s-au stabilizat în sensul ca nu se mai lucrează în mod extrem, adică de doar acasă sau doar birou, ci hibrid în care timpul de utilizare a echipamentelor ne duce către zona de gestionarea nevoilor cu echipamentelor de la birou, dar având în spate o platformă care să structureze și să securizeze modul de acces și de lucru indiferent unde te afli.

Ce e vizibil că e cerut în piață din punct de vedere al soluțiilor hibride sunt mai degrabă în zona de hibrid On premise cu cloud. Pentru că mulți dintre cei care folosesc soluțiile, mai ales în zona de software de automatizare de procese, cei care le folosesc de acasă, evident trebuie să apelez la soluții cloud. Dar legacy-ul din birou cam trebuie să rămână. Nu s-a mutat chiar tot în cloud. Și atunci ne sunt solicitate soluții care acomodează și partea de On-Prem și partea de cloud în același ecosistem. Cu siguranță, în viitor, On-Prem-ul o să se reducă semnificativ și încet, încet o să dispară, dar deocamdată e nevoie de cele două lumi să coexiste.

Și cam asta facem și noi acum. Ne concentrăm pe zona de tehnologie hibridă pentru soluțiile la care nu aveam o variantă cloud în trecut. S-a dezvoltat și varianta cloud și coexistă cu hibridul, dar cercetarea dezvoltarea în momentul acesta se duce în zona de cloud.

Iar la nivel de end-user și de mod de lucru hibrid, cel putin ce am vorbit noi cu clienții finali, foarte mulți au optat pentru varianta în care au câteva zile de acasă, câteva zile de la birou.

Nu full de acasă sau full de la birou, ci combinat. Și atunci e o aplecare semnificativă pe zona de security, securitatea informației și cum au oamenii acces la informația din organizație.

Interviul a fost scurtat și editat pentru claritate și lungime.