Cum calculează INS inflaţia? A anunţat o scumpire de 2,46% a energiei electrice în acest an, deşi preţurile aproape au stagnat

Rata inflaţiei, calculată pe baza metodologiei IPC, a fost în aprilie 2018, de 5,2%, faţă de aprilie 2017, ceea ce face ca rata inflaţiei să ajungă la cel mai mare nivel din ultimii cinci ani.

Informaţia a fost comunicată de Institutul Naţional pentru Statistică, iar în acelaşi comunicat Statistica arată şi variaţiile preţurilor în perioada decembrie 2017-aprilie 2018.

Potrivit acestor ultime date, în aprilie 2018, preţurile la energie electrică au fost cu 2,46% mai mari decât în luna decembrie 2017. Procentul ridică multe semne de întrebare, aşa cum vă veţi lămuri mai jos.

Deşi piaţa de energie electrică este 100% liberalizată de la 1 ianuarie pentru gospodării, marea majoritate a consumatorilor casnici a rămas în continuare la acelaşi furnizor, alimentaţi în regim de serviciu universal, unde preţurile sunt avizate de ANRE. Practic, 7,6 milioane de clienţi casnici erau, la începutul anului, în această situaţie, şi doar puţin peste un milion trecuseră pe piaţa concurenţială, unde preţurile sunt oricum mai mici.

Ce s-a schimbat pentru cei peste 7 milioane de clienţi? Pâna la finalul anului trecut ei primeau energie în proporţie de 10% din consum la preţ reglementat de stat, de la Hidro şi Nuclearelectrica, iar restul din piaţă (aşa numitele tarife de tip Componentă de Piaţă Concurenţială), care sunt şi ele avizate de ANRE şi se schimbă de două ori pe an.

Citeşte şi:

Toţi consumatorii de electricitate din România au plătit 624 mil. lei anul trecut, contribuţia pentru cogenerare

De la 1 ianuarie, componenta reglementată a fost anulată, şi tot consumul este facturat la tarife CPC. În decembrie, 10% din energia consumată era la un preţ reglementat de 0,31 lei/KWh, iar restul de 90% la 0,45 lei, tariful CPC la acea data (date pentru Bucureşti). Deci cei 10% urmau să devină şi ei facturaţi la 0,45 lei, la 1 ianuarie. Adică un plus, teoretic, de 14 bani aplicat la 10% din factură, de la 1 ianuarie.

Însă, începând cu 1 ianuarie 2018, moment la care componenta reglementată de 10%, mai ieftină, a dispărut, ANRE a anunţat o scădere, în medie, la nivel naţional, de 0,34%, a tarifelor CPC, la care se facturează tot consumul celor peste 7 milioane de oameni, comparativ cu nivelul din decembrie 2017. Aşadar o parte din creşterea de preţ dată de dispariţia reglementatului a fost anulată de această ieftinire.

Amintim că factura la energie este compusă din preţul propriu zis al energiei, cel de mai sus, la care se adaugă tariful de transport, distribuţie, marja furnizorului, certificate verzi, contribuţia pentru cogenerare, accize şi TVA. Niciuna dintre aceste componente nu a crescut, ba dimpotrivă.

Tot începând de la 1 ianuarie 2018, ANRE a decis scăderea tarifelor de distribuţie, în medie cu 1,08% la nivel naţional, comparativ cu nivelul din decembrie 2017. Scădere care se resimte în facturile tuturor consumatorilor, casnici sau noncasnici, dar discutăm aici despre factura casnicilor, pentru că preţurile pentru industrie nu intră în calculul IPC.
Şi, tot de atunci, a scăzut şi contribuţia pentru cogenerare, de la 12,3 lei MWh la 11.94 lei.

Rezultatul final, în preţul final cu toate taxele, al acestor schimbări nu este în niciun caz o creştere cu 2,46%. Potrivit calculelor noastre, pentru Bucureşti, preţul final al energiei, cu toate taxele, era de 0,608 lei/kwh în decembrie şi de 0,611 lei/kwh, în ianuarie, pentru cei rămaşi în regim de ultimă instanţă. Aşadar, creşterea de preţ a fost de doar 0,5% şi nu a fost urmată, din ianuarie până acum, de vreo altă scumpire. Tarifele vor fi recalculate de ANRE în iunie.

Pentru cei care au intrat în intervalul decembrie-aprilie în piaţa reglementată (datele nu sunt încă publice), în niciun caz nu se poate vorbi despre o creştere a facturii, ci, evident, de o scădere a ei-preţurile finale de furnizare sunt mai mici pe segmentul concurenţial.

Citeşte şi:

De ce „cădea” atât de des reactorul unu al Centralei de la Cernavodă şi cum s-a rezolvat situaţia

Cum stau lucrururile în piaţa liberă

Dacă pentru consumatorii casnici este clar că scumpirile din acest an au fost inexistente, cum stau lucrurile cu preţul energiei pe piaţa liberă, de unde se cumpără electricitate pentru restul consumatorilor? Pentru a vedea evoluţia, am făcut o comparaţie a preţurilor de pe toate pieţele administrate de OPCOM-operatorul pieţei de energie electrică din România, chiar dacă aceste preţuri nu se aplică în calculul IPC.

Piaţa pentru ziua următoare (piaţa spot). În decembrie 2017, preţul mediu de închidere a fost de 170 de lei/MWh. În aprilie 2018, pe aceeaşi piaţă, preţul mediu de închidere a fost de 121 de lei. Deci pe această piaţă preţul a scăzut cu peste 28%.

Piaţa intrazilnică. În decembrie 2017, preţul mediu ponderat de închidere a fost de 88 de lei. În aprilie 2018, pe aceeaşi piaţă, acelaşi preţ a fost de 60 de lei. Scăderea a fost aşadar de 31%.

Piaţa centralizată a contractelor bilaterale – LE (licitaţie extinsă). În decembrie 2017, preţul mediu ponderat era de 216 lei. În aprilie 2017, acelaşi preţ mediu ponderat era de 189 de lei, deci mai mic cu 12%.

Piaţa centralizată a contractelor bilaterale – NC (negociere continuă). În decembrie 2017, preţul mediu ponderat era de 213 lei/MW , pentru tranzacţiile încheiate în acea lună. În aprilie, în aceleaşi condiţii. preţul era de 201 lei/MWh Deci o scădere de 5,6%.

Piaţa centralizată cu negociere dublă continuă a contractelor bilaterale de energie electrică. În decembrie 2017, pentru contractele încheiate în acea lună, preţul mediu a fost de 223 de lei. În condiţii echivalente, preţul mediu aferent lunii aprilie era de 191 de lei. Deci mai mic cu 14%.

Piaţa centralizată pentru serviciul universal. Preţul mediu ponderat pentru tranzacţiile încheiate în decembrie 2017 a fost de 249 de lei. În luna aprilie 2018, preţul mediu ponderat, calculat în aceleaşi condiţii, a fost de 166 de lei. Deci mai mic cu 33%.

Aşadar, atât preţurile avizate de ANRE pentru consumatorii casnici, cât şi preţurile de pe toate platformele de tranzacţionare din România au rămas aproape la fel  sau au scăzut, şi nu reiese, cel puţin din calculele noastre, ce ar fi putut genera creşterea de preţ de 2,4%.