Cum dispari de pe internet, cu legea în mână

Un spaniol a cerut Autorităţii de supraveghere din Spania să oblige Google să nu mai indexeze referirile la persoana sa – acesta fusese executat silit de către stat, în urmă cu 12 ani, pentru nişte datorii la asigurările sociale, lucru care a apărut în presă, în cotidianul La Vanguardia. Speţa a ajuns până la CJUE (cauza Gonzalez vs. Google – decizia CJUE pe larg, aici).

Curtea de la Luxemburg a stabilit că indexarea rezultatelor căutărilor pe Google este o operaţiune de prelucrare a datelor cu caracter personal, ce este supusă legislaţiei europene şi, implicit, celei naţionale din fiecare ţară membră a UE. Totodată, instanţa a decis că nu poate obliga La Vanguardia să şteargă articolele în cauză, pentru că publicaţia şi-a făcut treaba în mod onest.

Potrivit deciziei CJUE, operatorii site-urilor de căutare trebuie să scoată de la indexare acele date care fac referire la o persoană, dacă cererea iniţiată de persoana respectivă este întemeiată, chiar dacă link-urile la care face referire motorul de căutare nu conţin informaţii eronate. Informaţia nu trebuie să cauzeze neapărat un prejudiciu persoanei care cere eliminarea datelor de la indexare, ci trebuie avute în vedere drepturile fundamentale ale individului.

Care sunt datele cu caracter personal

Datele cu caracter personal nu înseamnă numai codul numeric personal sau adresa de locuinţă. Definiţia din legea 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date este cu mult mai cuprinzătoare. Practic, datele cu caracter personal reprezintă cam orice informaţie despre o persoană prin care aceasta poate fi identificată sau identificabilă, direct sau indirect.

„date cu caracter personal – orice informaţii referitoare la o persoană fizică identificată sau identificabilă; o persoană identificabilă este acea persoană care poate fi identificată, direct sau indirect, în mod particular prin referire la un număr de identificare ori la unul sau la mai mulţi factori specifici identităţii sale fizice, fiziologice, psihice, economice, culturale sau sociale”.

Cum dispari de pe internet

Dacă o persoană nu mai doreşte ca Google să indexeze rezultatele care se referă la persoana sa, atunci îşi poate exercita dreptul de opoziţie. Totul porneşte de la o cerere scrisă adresată operatorului, în care sunt specificate informaţiile care trebuie suprimate. Operatorul e obligat să soluţioneze cererea în termen de 15 zile. Decizia CJUE se referă la toate companiile care operează motoare de căutare, fie că vorbim de firme mari precum Google, Yahoo! sau Microsoft – în cazul Bing.

Dacă în termen de 15 zile nu primeşte un răspuns sau primeşte un răspuns nesatisfăcător, atunci acesta este liber fie să depună o acţiune în instanţă, fie să se adreseze Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP), care îi comunică rezultatele în termen de 30 de zile.

ANSPDCP poate dispune eliminarea acestor date, iar deciziile sale pot fi contestate în instanţă.

ECONOMICA.NET a întrebat Autoritatea în ce condiţii poate un utilizator să ceară ştergerea datelor cu caracter personal de pe internet şi cum stabileşte dacă o cerere este îndreptăţită sau nu.

Potrivit răspunsului ANSPDCP, plângerile sunt judecate în funcţie art. 14 şi/sau 15 din legea 677, în care sunt prezentate drepturile de intervenţie asupra datelor şi drepturile de opoziţie. Relevant pentru cei care vor să fie scutiţi de prezenţa pe Google este dreptul la opoziţie.

Potrivit art. 15, „persoana vizată are dreptul de a se opune în orice moment, din motive întemeiate şi legitime legate de situaţia sa particulară, ca date care o vizează să facă obiectul unei prelucrări, cu excepţia cazurilor în care există dispoziţii legale contrare. În caz de opoziţie justificată prelucrarea nu mai poate viza datele în cauză”.

Dacă este vorba de prelucrări în scop de marketing, atunci persoana în cauză nu trebuie să ofere nicio justificare.
Amintim că decizia CJUE în cauza Gonzalez spune că nu trebuie neapărat ca informaţiile prelucrate să creeze un prejudiciu persoanei care cere îndepărtarea acestora, însă existenţa unui prejudiciu de imagine este un argument cu atât mai puternic.

Chiar oricine poate să ceară ştergerea referinţelor din Google?

Decizia CJUE naşte şi întrebarea dacă cei care au un istoric întunecat pot solicita ca datelor lor să fie şterse. Însă, Curtea spune că acolo unde există un interes public poate exista o ingerinţă în drepturile fundamentale ale individului.

Ce răspunde Autoritatea din România la întrebarea „care sunt caracteristicile după care se hotărăşte că intersul public primează asupra drepturilor fundamentale ale individului?

„În ceea ce priveşte interesul public, art. 2 lit. r) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, modificată şi completată, defineşte interesul legitim public ca fiind interesul care vizează ordinea de drept şi democraţia constituţională, garantarea drepturilor, libertăţilor şi îndatoririlor fundamentale ale cetăţenilor, satisfacerea nevoilor comunitare, realizarea competenţei autorităţilor publice. În acest sens, în funcţie de un caz determinat, în măsura în care se impune respectarea acestor exigenţe, întrucât dreptul la viaţă privată nu are un caracter absolut, se urmăreşte realizarea unui echilibru între acesta şi necesitatea satisfacerii interesului public, raportat la calitatea persoanelor implicate şi la scopul prelucrării datelor de către operator, cu respectarea principiului proporţionalităţii.

În acest context, precizăm că art. 11 din Legea nr. 677/2001, modificată şi completată stabileşte un regim derogatoriu pentru prelucrările de date efectuate de operator exclusiv în scopuri jurnalistice, literare sau artistice, în considerarea asigurării libertăţii presei şi a celei de exprimare, recunoscute şi garantate de art. 30 din Constituţia României.

În acelaşi timp, art. 11 din aceeaşi lege menţionată mai sus stabileşte anumite condiţii de excepţie, în care nu este necesar consimţământul persoanei vizate, în situaţia în care prelucrarea datelor se face exclusiv în scopuri jurnalistice, literare sau artistice, dacă prelucrarea priveşte date cu caracter personal care au fost făcute publice în mod manifest de către persoana vizată sau care sunt strâns legate de calitatea de persoană publică a persoanei vizate ori de caracterul public al faptelor în care este implicată”, se arată în răspunsul ANSPDCP.

Astfel, există unele restricţii pentru solicitările de îndepărtare a datelor. Dar decizia CJUE nu a obiectat asupra corectitudinii unor acte jurnalistice, ci asupra oportunităţii listării informaţiilor în motoarele de căutare.

Legea mai spune că atunci când este vorba despre informaţii care privesc funcţionarii publici, interesul social priveşte doar partea care afectează capacitatea de a exercita funcţia publică a acelui funcţionar. Cu alte cuvinte, informaţiile despre un funcţionar public care şi-a înţelat nevasta sau a dat chix în afaceri înainte de a ocupa funcţia publică ar putea fi blocate la cererea acestuia.

„De asemenea, precizăm că informaţiile deţinute de către o autoritate sau instituţie publică cu privire la datele personale ale unui cetăţean (care poate avea şi calitatea de angajat – funcţionar public – al autorităţii sau instituţiei publice respective) pot deveni informaţii de interes public numai în măsura în care afectează capacitatea de exercitare a unei funcţii publice, potrivit dispoziţiilor art. 14 alin. (1) din Legea nr. 544/2001, modificată şi completată”, se arată în răspunsul ANSPDCP.

În timpul scurs de la decizia CJUE nu au fost înregistrate plângeri la Autoritate împotriva Google sau a altor motoare de căutare.

Cei de la ANSPDCP au indicat o altă speţă în care au dat o decizie în acest an.

„Autoritatea de Supraveghere a efectuat investigaţii în cazul în care datele personale au fost publicate pe site-uri deţinute de operatorii cărora li se aplică Legea nr. 677/2001, respectiv desfăşoară activitate pe teritoriul României. Într-un astfel de caz, în cursul acestui an, Autoritatea de Supraveghere a efectuat o investigaţie ca urmare a primirii unei plângeri şi a sancţionat contravenţional operatorul Indaco Systems SRL cu amendă în cuantum de 4.000 lei, fiind emisă şi decizie de ştergere a datelor personale ale petentului respectiv. Operatorul a contestat amenda primită, în prezent litigiul fiind pe rolul instanţelor judecătoreşti”, spune Autoritatea.

În cazul de mai sus, firma Indaco a fost sancţionată pentru că a încărcat pe portalul lege5.ro un dosar în instanţă care privea reclamantul.