Recunoașterea facială este o modalitate de recunoaștere a feței umane prin tehnologie. Un astfel de sistem folosește biometria pentru a cartografia caracteristicile faciale dintr-o fotografie sau videoclip. Așa funcționează un sistem de recunoaștere facială, dar la o scară algoritmică imensă. Acolo unde vedeți o față a unui om, tehnologia de recunoaștere vede date. Aceste date pot fi stocate și accesate. De exemplu, jumătate din toți adulții americani au imaginile stocate într-una sau mai multe baze de date de recunoaștere facială pe care agențiile de aplicare a legii le pot căuta, potrivit unui studiu al Universității Georgetown. Bineînţeles, există mai multe feluri de recunoaștere facială. Fiecare dintre ele funcționează diferit (unele cu imagini 2D, altele cu imagini 3D) și, cu cât este mai simplă, cu atât aplicabilitatea sa este mai limitată.
Această tehnologie nu este, însă, folosită doar pentru a înfrumuseţa fotografiile pe care le postaţi pe Instagram sau pentru a vă debloca telefonul. Recunoaşterea facială este folosită la porţile smart din aeroporturi, dar şi la supraveghea video a clădirii (inclusiv la Aeroportul Otopeni), companiile de social media o folosesc pentru a eticheta persoane, companiile o folosesc pentru accesul în clădire sau în diverse zone critice, iar retailerii pot combina imaginile de pe camerele de supraveghere și recunoașterea facială pentru a scana fețele cumpărătorilor cu obiectivul de a identifica personajele suspecte și a potențialii hoţi.
Cu toate acestea, recunoaşterea facială este una dintre cele mai controversate tehnologii. Cu toate inovaţiile din ultima vreme, mai multe studii publicate recent au arătat nu doar că încă nu se poate pune bază pe ea pentru a recunoaşte cu precizie oamenii, dar că suferă într-o anumită măsură de părtinire, în funcţie de felul în care s-a făcut antrenarea algoritmului.
IBM şi Amazon renunţă la această tehnologie
În această săptămână doi giganţi tech – IBM şi Amazon – au anunţat că renunţă la a mai folosi sau dezvolta astfel de tehnologii.
CEO-ul IBM, Arvind Krishna, a trimis o scrisoare mai multor membrii ai Congresului în care anunţă public că gigantul american nu va mai face cercetări, nu va mai dezvolta şi nu va mai vinde produse care au legătură cu recunoaşterea facială. IBM spune că motivele pentru care iese din acest business au legătură cu discriminarea pe care această tehnologie o implică. Mai mult, IBM vrea demararea unui dialog la nivel naţional cu privire la recunoaşterea facială şi la folosirea acesteia de către forţele de ordine şi agenţiile federale în scopul supravegherii în masă a cetăţenilor.
După anunţul CEO-ului IBM, rivalii de la Amazon au anunţat că au decis să renunţe pentru un an de zile la furnizarea soluţiilor sale de recunoaştere facială către poliţia americană.
Marea diferenţă este că, spre deosebire de IBM care nu a reuşit până acum să ajungă să domine piaţa tehnologiilor de recunoaştere facială, Amazon chiar este unul din cei mai mari jucători de pe această piaţă.
Platforma Rekognition, ca şi altele din zona recunoaşterii faciale, este una controversată. Procesul de antrenare are suficiente defecte pentru ca recunoaşterea să nu fie făcută corect de multe ori şi, de alte ori, să genereze probleme de inegalitate şi discriminare.
Care sunt limitările tehnologiei. Instrument periculos sau util?
Recunoașterea facială poate ajuta la verificarea identității personale, dar ridică și mari probleme de confidențialitate.
Se estimează că piața recunoașterii faciale va crește la 7,7 miliarde de dolari în 2022, de la 4 miliarde de dolari în 2017. Acest lucru se datorează faptului că recunoașterea facială are toate tipurile de aplicații comerciale. Poate fi folosit pentru orice, de la supraveghere la marketing.
Una din problemele acestor platforme vine din faptul că setul de imagini folosite pentru antrenarea algoritmului a fost compus de cele mai multe ori din imagini ale oamenilor albi, ceea ce a dus la o funcţionare diferită a algoritmului în funcţie de culoarea pielii.
Apoi, confidențialitatea contează pentru foarte mulţi oameni. Confidențialitatea se referă la orice drepturi pe care trebuie să le controlați asupra informațiilor personale și a modul în care sunt utilizate – și care pot include amprenta dumneavoastră facială.
Potrivit, companiei de securitate cibernetică Norton, datele faciale pot fi colectate și stocate, adesea fără permisiunea persoanei. Este posibil ca hackerii să poată accesa și fura aceste date pentru a comite fraude.
Pentru ca tehnologia de recunoaștere facială devine din ce în ce mai răspândită înseamnă că semnătura facială distinctă a oamenilor ar putea ajunge în multe locuri. Probabil nu vom ști cine are acces la acesta.
De asemenea, tehnologia ridică semne de întrebare cu privire la siguranţa persoanelor. Dacă cineva vă face o poză pe stradă sau în tramvai, apoi folosește software de recunoaștere facială pentru a afla exact cine ești. De aici pot decurge o mulţime de probleme.
Proprietatea feței, este o altă problemă. Este posibil să fi renunțat la dreptul dumneavoastră de proprietate atunci când v-ați înscris pe o rețea de socializare. Sau poate cineva urmărește imagini cu tine online și vinde aceste date.
Identitate gresită. Supravegherea prin recunoaştere facială suscită temeri legate de riscul ca persoane inocente să fie identificare în mod greşit ca fiind delincvenţi. Oamenii legii folosesc recunoașterea facială pentru a încerca să identifice pe cineva care a jefuit magazinul de la colț. Sistemele de recunoaștere facială nu pot fi 100% exacte. Ce se întâmplă dacă poliția crede că suspectul sunteți chiar dumneavoastră? Şi nu doar poliţiştii din SUA deţin un astfel de sistem. Poliţia Română a achiziţionat de curând un soft pentru recunoaşterea facială a persoanelor.
Poziţia Comisiei Europene
Comisia Europeană, organismul care a lansat o anchetă antitrust la Amazon și a amendat Google pentru comportament anticoncurențial, planifică reglementări care să ofere cetățenilor UE drepturi asupra datelor de recunoaștere facială.
Potrivit Comisiei, este nevoie să fie introduse reguli stricte pentru întărirea reglementărilor actuale care protejează viaţa privată şi datele personale.
Ca în cazul oricărei tehnologii aflate la început, răspândirea la scară largă a recunoașterii faciale are, în egală măsură, beneficii și dezavantaje. Însă, numeroasele scandaluri dintre unele dintre cele mai mari nume din tehnologie au semănat neîncredere în modul în care companiile respective folosesc și protejează datele personale.