Fondurile private de pensii fug de depozitele bancare. În ce investesc banii de bătrâneţe ai românilor

Contribuţiile plătite de salariaţii români către fondurile de pensii administrate privat se duc, într-o pondere de peste 68%, către titluri de stat emise în principal de România dar şi de alte ţări ale Uniunii Europene. La finele lunii ianuarie, doar 6,6% din plasamente mai mergeau spre depozite bancare în timp ce peste 19% din active au fost plasate în acţiuni listate la Bursă.

Într-o acţiune firească, justificată de scăderea substanţială a dobânzilor bancare în ultimul an de zile (o medie de sub 3% în 2014), fondurile au fugit de depozitele bancare, a căror pondere a scăzut cu peste 2 puncte procentuale faţă de ianuarie 2014, mergând mai ales către acţiunile listate la BVB, a căror pondere în totalul activelor a ajuns la peste 19%, faţă de sub 15,7% în ianuarie 2014.

Investiţiile la Bursă sunt în creştere

Fondurile mai ţin banii în obligaţiuni corporatiste, fonduri mutuale sau titluri emise de organizaţii transnaţionale cum sunt Banca Europeană de Investiţii sau Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare.

Aceste forme de plasament sunt însă mai puţin importante. De altfel, un singur fond, AZT Viitorul Tău, acoperă întreaga gamă de plasamente acceptate de normele ASF. De altfel, AZT are şi cea mai mică expunere pe acţiuni listate, ceea ce arată o prudenţă mai mare decât a celorlaţi administratori. În prezent, trendul general este de creştere a expunerii pe acţiunile de la Bursă, în condiţiile în care randamentele obţinute astfel sunt, oricum, mai mari decât dobânzile băncilor sau câştigurile venite din obligaţiuni. De exemplu, în 2014, indicele BET al Bursei de Valori a crescut cu peste 12%, de mai bine de patru ori cât dobânzile medii.

 Cele mai active pe Bursă sunt fondurile Alico şi Aripi care au sărit deja de vechiul prag de 20%.

Cu cât s-au înmulţit banii anul trecut

Cei şapte administratori de fonduri de pensii activi pe pilonul II au obţinut, în 2014, un randament investiţional mediu de 8,7%, arată calculele ECONOMICA.NET bazate pe datele ASF şi ale Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat (APAPR). Cei mai buni din acest punct de vedere au fost BRD, Alico şi Aegon. Pe ansamblul celor şase ani care au trecut de la lansarea sistemului de pensii private, cele mai bune randamente le au ING, Alico şi Generali care, alături de BCR, au reuşit să sară de 100%.

Rezultatul investiţional din 2014 este cu mult peste nivelul inflaţiei din România însă marchează, în acelaşi timp, cel mai scăzut nivel din 2009 până în prezent, după cum arată tabelul de mai jos. Motivul îl constituie evoluţia în scădere a ranadmentelor oferite de formele de plasament utilizate de fonduri.

Anul 2014 a consemnat, din acest punct de vedere, randamente mult mai mici decât în anii precedenţi. Indicele BET-XT al Bursei din Bucureşti a avut o creştere de doar 6,3% în timp ce dobânda medie la depozite (altă formă de plasament utilizată de fonduri) s-a situat în jurul valorii de 3%. Inflaţia, pe de altă parte, a atins un nivel minim istoric anul trecut, cu o valoare de doar 0,83% ceea ce face ca randamentul de 8,7% obţinut de fonduri să fie unul suficient de mare.

Structura portofoliilor celor şapte fonduri de pensii private obligatorii, la finele lui ianuarie 2015. Titluri de stat, acţiuni listate la Bursă, obligaţiuni corporatiste, depozite bancare, deţineri în fonduri mutuale(OPCVM) şi expunere pe obligaţiuni ale unor organisme străine nonguvernamentale.

Randamentele investitionale ale fondurilor de pensii