Cum mint românii în CV-uri
Irina Arsene, CEO-ul Mindit, spune că verificarea informațiilor din CV se face cu acordul candidatului și acoperă patru mari paliere: educație, experiența profesională, trecutul legal și reputația în social media.
„De cele mai multe ori, discrepanțele între CV și realitate sunt legate de rol și perioada de angajare. Oamenii au tendința să își treacă în CV-uri titulaturi care să le acorde o poziție mai mare sau neconformă. De exemplu, o poziție de execuție poate fi prezentată ca fiind una managerială” declară Mona Hristachi, general manager la Mindit. Pentru validarea informațiilor trecute în CV, recrutorii folosesc fie un interviu telefonic (așa numitul screening), fie interviul față în față. „Ghidez aceste discuții pentru a puncta responsabilitățile și rezultatele de la fiecare loc de muncă în parte, și acolo unde observ discrepanțe intru în detalii. Unii candidați încep să se contrazică, ceea ce este un semnal pentru mine că ceva nu este în regulă” spune Camelia Vasile, consultant, agenția Manpower Sibiu.
Pentru a impresiona un posibil angajator, mulţi aleg să nu menționeze în CV-uri perioadele în care nu au avut loc de muncă, în timp ce alţii recurg la „cosmetizări” mult mai grave. „Cea mai gravă situație, din punctul nostru de vedere, este falsificarea diplomei de studii, precum și falsificarea experienței profesionale. Prezumția de nevinovăție este foarte importantă pentru noi și încercăm să căutăm informații adiționale care să ne ajute să avem o imagine de ansamblu cât mai completă, cum ar fi să vedem dacă nu cumva au fost angajați printr-o parte terță sau în cazul diplomei să comunicăm chiar și cu inspectoratul aferent în cazul în care este falsificată” precizează Mona Hristachi, general manager, Mindit.
Citeşte integral articolul pe portalul Revistei CARIERE care poate fi consultat aici.