Cum ne-am petrecut 2019. Capitolul Agricultură. Un an agricol bun, stricat parţial de efectele pestei porcine

După un an bun din punct de vedere al producţiilor agricole, economia României a beneficiat şi în 2019 semnificativ de pe urma acestei industrii, dar cel mai probabil nu ca la nivelul de anul trecut când valoarea producţiei agricole s-a cifrat la 86,3 miliarde de lei. Am câştigat din exporturi de cereale, dar pierdem pe importuri, care au dus la un nou deficit comercial cu produse agroalimentare de peste un miliard de euro încă din luna octombrie. Mai exact, din datele furnizate ECONOMICA.NET de către Institutul Naţional de Statistică, în primele nouă luni ale anului, deficitul comercial cu produse agroalimentare al România s-a cifrat la un miliard de euro, în contextul unor importuri în valoare de 6 miliarde de euro.

Practic, alimentele de bază pentru români- carne, fructe, lapte şi legume – generează cele mai mari importuri.

Cel mai mult am importat carne, urmare, în principal, a deficitului de porc din România (648,1 milioane de euro),  fructe (473,8 milioane de euro) şi lapte şi produse lactate (406,6 milioane de euro) şi legume (399,3 milioane de euro).

În întreg anul 2018, România a raportat un deficit de 1,153 miliarde de euro în comerţul cu produse agroalimentare, în creştere cu 35,1% faţă de 2017, când a consemnat 853,9 milioane de euro, conform datelor Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR). 

Anul recordurilor la preţul cărnii de porc

Pe lângă faptul că mâncăm tot mai mult din import, şi preţurile de anul acesta au fost în general mai mari decât anul trecut, recordul fiind înregistrat la carnea de porc. Preţul mediu al cărnii de porc la poarta fermei a depăşit, pentru prima dată în ultimii patru ani, pragul de 2 de euro kilogramul. Fermierii români vând acum cu peste 40% mai scump decât în perioada similară a anului trecut. Mai exact, în perioda amintită, carcasa de tip S de 100 de kilograme se vindea cu 209,4 euro, iar o săptămână mai târziu se făceau tranzacții la un preț mediu de 217,78 euro. Creșterea este de 4% într-o săptămână, de 11% raportat la lună și de 42,6% față de perioada similară a anului trecut.

Prețul cărnii de porc din România crește, în principal, din cauza pestei porcine africane care a lovit atât local, cât mai ales statele asiatice, cele mai mari consumatoare și producătoare de de porc din lume. Conform datelor Comisiei Europene, producția de carne de porc a Chinei va scădea la finele lui 2020 cu 35% față de 2018, ceea ce va însemna o dublare a necesarului de carne de import pentru aceste piețe. Or, având în vedere producția europeană, și ea în ușoară scădere, necesarul de carne din Asia nu va putea fi acoperit din importuri, ceea ce înseamnă un deficit pe piața și implicit o presiune pe preț.

Conform ultimelor date disponibile ale ANSVSA, Pesta Porcină Africană (PPA) evoluează în 242 de localități din 26 de județe, cu un număr de 670 de focare (dintre care 12 focare în exploatații comerciale și 4 focare în exploatații de tip A). De la prima semnalare a prezenței virusului PPA în România, pe data de 31 iulie 2017, și până în prezent, au fost eliminați 542.459 de porci afectați de boală și au fost diagnosticate 2.412 de cazuri la mistreți.

A crescut cota de piaţă a cerealelor româneşti pe pieţele extra-UE

România a reușit în anul de marketing 2018-2019 performanța celei mai mari cote pe piața internațională a cerealelor, din 2016 încoace, indică ultimele date ale Comisiei Europene (14.11-2019) consultate de ECONOMICA.NET. Ne-am meținut tot pe locul doi, după Franța, dar ponderea în total exporturi ale UE a crescut până la 21,5%. În termeni nominali, vorbim de o cantitate de aproximativ 7,23 milioane de tone, față de 13,3 milioane de tone cât a exportat Franța. Cu un an de marketing în urmă, exporturile de cereale totalizau 6,3 milioane de tone și aveam o cotă de piață de 18,8%, iar în anul de marketing 2016-2017 cota de piață a fost de 22,1%.

Totodată, anul de marketng 2019-2020, care a început în luna iulie, dă deja semne că ar putea fi unul record pentru România. Deja, exporturile de cereale au totalizat 3,1 milioane de tone, ceea ce înseamnă că România are până în momentul de față o cotă de piață de 27,6%. Cu un an în urmă, în primele trei luni ale anului de marketing, România a avut exporturi de cereale de 2,2 milioane de tone, iar în anul 2017-2018 de  2,6 milioane de tone.

Posibil nou record la exporturile de porumb

Performanţa acestui an de marketing se datorează în primul rând exporturilor de porumb. Conform datelor de la vamă, în primele 24 de săptămâni ale acestui an de marketing (1.07-15.12.2019), România a exportat către ţările terţe o cantitate de peste 1,3 milioane de tone de porumb, ceea ce înseamnă că, în perioada analizată, peste 73% din exporturile de porumb ale UE de peste 1,9 milioane de tone, au provenit din România.

În anul de marketing anterior, România a fost cel mai mare exportator de porumb al UE, cu 2,6 milioane de tone şi o cotă de piaţă de 76,6%, iar cu un an în urmă cota a fost de 61,%.

În ceea ce priveşte performanţa grâului pe pieţele terţe, în primele trei luni ale anului de marketing, fermierii români reuşiseră să se impună înaintea Franţei, principalul său competitor, livrând 2,2 milioane de tone de grâu. Conform ultimelor date vamale însă, suntem din nou pe locul doi, cu exporturile de 2.7 milioane de tone, faţă de 4,1 milioane cât are deja Franţa şi o cotă de piaţă de 20,9%.

Anul producţiei de orz

În materie de producţie, 2019 stă la umbra recordurilor din 2018, deşi producţia estimată este una dintre cele mai mari. Per total cereale, conform datelor Comisiei Europene, se estimează o producţie de 28,6 milioane de tone, ceea ce ne va plasa pe poziţia a patra, la mică distanţă de Polonia. Recordul vine însă de la cultivatorii de orz. Producţia este estimată la peste 1,9 milioane de tone, cea mai mare din 1994 încoace, ceea ce ne-a permis o creştere a exporturilor. Suntem astfel, în acest an de marketing, pe locul secund la orz, cu exporturi de aproximativ 703.000 de tone, adică 18,7% din exporturile totale ale UE.

Conform datelor Ministerului Agriculturii, sunt producţii mai mari şi la floarea-soarelui (de la 3 milioane de tone la peste 3,4 milioane de tone), la mazăre boabe (de la peste 172.500 de tone la 247.200 de tone), sfeclă de zahăr ( de la 978.200 de tone la 982.000 de tone).

Sunt însă pe un trend descendent producţiile de ovăz ( de la 383.700 de tone la peste 272.200 tone), rapiţa (1,6 milioane de tone la 685.700 de tone), orez (43.300 de tone la 36.600 de tone).