Cum ne-am petrecut 2019: un an economic care pare că s-a sfârşit prost. Dar, cu plusuri şi minusuri, am reuşit să depăşim Portugalia
Premisele 2019
România intra la început de 2019 cu şanse puţine de o reuşită la preşedinţia Uniunii Europene, de care avea să se achite cu brio. Următoarele două momente importante programate au fost alegerile europarlamentare şi cele prezidenţiale. Însă cel mai important eveniment cu impact economic a fost scoaterea PSD de la guvernare prin reuşita unei moţiuni de cenzură care a adus la guvernare PNL.
Un moment important petrecut în prima parte a anului l-a avut în centru pe preşedintele Klaus Iohannis, care respingea în martie proiectul de buget pe 2019, pe motiv că PIB-ul era supraestimat, şi odată cu el, veniturile şi cheltuielile finanţelor ţării. La ultima rectificare bugetară, făcută de noul guvern PNL, în noiembrie, PIB-ul care îi părea preşedintelui prea mare, în primăvară, a fost revizuit în sus.
La 1 ianuarie se majora salariul minim brut de la 1.900 de lei, la 2.080 de lei, stârnind temeri despre inflaţie, care s-au dovedit nefondate pe măsură ce ne-am apropiat de sfârşitul anului.
2019 s-a arătat la final
Spre finalul anului România a început să plătească facturile creşterilor repetate de pensii şi salarii la stat de anii precedenţi. Imediat după schimbarea guvernării PSD cu cea nouă, a PNL, indicatorii României au început să se deterioreze masiv. De la o ţintă de deficit bugetar de 2,8% pe 2019, atinsă încă din vară, s-a ajuns la o proiecţie de 4,3%, mult în afara pragului superior de 3% impus prin tratatul de aderare. Acest procent, avansat de noul ministru al Finanţelor, Florin Cîţu, practic declanşează procesul de infringement din partea Comisiei Europene împotriva României, procedură care se poate materializa în retenţia de fonduri comunitare acordate României pentru dezvoltare.
Noua guvernare a plasat vina acestei situaţii pe fosta guvernare. “Fostul premier Viorica Dăncilă şi fostul ministru al Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici au ştiut încă de la începutul anului că deficitul bugetar va depăşi 4%, dar au preferat să nu ia nicio măsură pentru reducerea acestuia”, a spus recent ministrul Finanţelor.
Perspective sumbre
Calendarul de creştere în continuare a pensiilor şi salariilor, întocmit de guvernul PSD, a fost asumat de noua guvernare, chestiune care a condus la o retragere a încrederii pieţelor externe. În ultima lună a anului, agenţia de rating Standard&Poor’s a emis neprogramat o deteriorare a perspectivei ratingului României. Agenţia mai avertizase în primăvară România că va deteriora perspectiva, însă fostul guvern a insistat să-i arate planurile pentru viitor, iar S&P a hotărât în urma conspectării lor să păstreze perspectiva ratingului la stabilă.
N-au fost toate rele
Rata inflaţiei a rămas la una dintre cele mai mari valori din Europa. A ajuns la 3,77%, mai mică totuşi decât cea de anul trecut, de 4,6%.
Salariile au crescut cu 14,5% anul acesta. Dopate parţial de majorările făcute prin lege la stat.
România a crescut solid şi anul acesta. O prognoză de 4,6% ne plasează pe locul al doilea în UE, în urma Ungariei, care a reuşit un an excelent. În aceste condiţii, datoriile României au rămas la un nivel constant, de aproximativ 35% din PIB, o cotă net inferioară limitei din tratatul de aderare de 60% din PIB.
Sfârşitul anului 2019 găseşte România pe locul 48 în lume la mărimea PIB-ului nominal, la fel ca în 2018. Suntem depăşiţi de Cehia şi urmaţi de Portugalia, pe care am depăşit-o chiar anul acesta.
Aşadar, România, cu plusuri şi cu minusuri, a stagnat în lume în 2019, dar a avansat uşor în Europa, depăşind anul acesta Portugalia.