Broşura de prezentare a României, editată de Ministerul Turismului, conţine, printre altele, şi o hartă cu toate provinciile istorice ale ţării, oraşele mari, dar şi câteva elemente de infrastructură: aeroporturile, reţeaua principală de drumuri şi reţeaua de autostrăzi.
Reţeaua de autostrăzi din harta inclusă în broşura de prezentare a României este mai mică decât în realitate, ceea ce arată că materialul cu care România a venit să se promoveze la Expoziţia Mondială este, cel mai probabil, realizat cu ani în urmă.
Astfel, pe harta României nu apar decât autostrăzile Bucureşti-Piteşti, Bucureşti-Constanţa, şi secţiunea dintre Câmpia Turzii şi Gilău. Pe hartă nu apar secţiunile de pe Autostrada A1 deschise în ultimii ani, cea dintre Sibiu şi Deva, şi nici cea de pe traseul Lugoj-Timişoara-Arad-Nădlac, la graniţa cu Ungaria.
De pe spatele broşurii, aflăm că este editată de Autoritatea Naţională pentru Turism, ceea ce arată că materialul promoţional a fost realizat cu mai mult timp în urmă, dat fiind că România are, de la începutul acestui an, un Minister al Turismului, care a preluat vechea Autoritate Naţională pentru Turism.
ECONOMICA.NET a încercat să afle la faţa locului explicaţiile oficialilor, dar la pavilionul României de la Expo Astana nu era prezent la ora redactării acestui material niciun reprezentant al Ministerului, în condiţiile în care astăzi este Ziua României la Expo 2017. O ceremonie în acest sens, la care va participa şi ministrul de Externe Theodor Meleşcanu, va avea loc la ora 12.00 (ora României).
Ideea pe care este centrată Expo 2017 este energia, de unde vine şi logo-ul Expo 2017, „future energy”. România pare că a adoptat destul de bine mesajul dat fiind că cel mai mare spaţiu din Pavilion a fost dedicat prezentării laserului de la Măgurele, care ar urma să fie cel mai puternic din lume. Astfel, pe lângă prezentarea proiectului în sine, vizitatorii standului se pot juca şi cu o machetă interactivă în miniatură a laserului. Au la dispoziţie câteva ecrane cu butoane virtuale pe care pot apăsa, iar macheta, de fapt un gadget, le arată cum funcţionează laserul.
Casa Isărescu reprezintă vinul românesc
Pe lângă alte prezentări obişnuite pentru acest tip de manifestări: ecrane pe care rulează imagini din România (monumente, peisaje, etc), fete îmbrăcate în costume naţionale, mai atrage atenţia ceva. La standul în care se prezintă vinurile, sunt prezenţi doar doi producători: Cotnari şi Casa Isărescu, brandul sub care este vândut vinul produs de familia Guvernatorului Băncii Naţionale, Mugur Isărescu.
ECONOMICA.NET l-a contactat pe Mircea Dobre, Ministrul Turismului, care spune că ministerul condus de el nu participă în mod direct la expoziția din Astana, ci este reprezentat de atașatul economic de acolo, și că MAE a cerut mai de multe broşuri de promovare.
„Avem în stoc sute de mii de broşuri achiziționate în decursul anilor de precedenţi. Dacă ne apucăm și facem alte broșuri, faţă de ce există deja şi nu le terminăm pe acelea, vine Curtea de Conturi şi ne spune că am instituit cheltuieli care nu erau necesare. Am lansat (licitaţiile n. red.), o parte din licitații pentru achiziția de broșuri sunt în procedura de achiziție, dar temenele ştiţi care sunt”, a declarat Mircea Dobre, ministrul Turismului.
Contactată de ECONOMICA.NET, Cristina Târteață, secretar de stat în cadrul Ministerului Turismului, spune că nu știe cum au ajuns acele broșuri la expoziția din Astana.
„Vreau să verific la Astana, să știți că noi nu am trimis. Cred că este o eroare. De la mine de la cabinet nu au plecat broșurile vechi. Vreau să verific, să îmi trimită exact ce au acolo, dacă așa este”, spune Cristina Târteață.
UPDATE: Broşurile au fost făcute acum 5 ani. Nu pot fi schimbate, ca nu permite legea
Secretarul de stat în Ministerul Turismului, Cristina Târteață, a explicat pentru ECONOMICA.NET de ce broşurile de promovare a României de la standul României în cadrul expoziției de la Astana sunt vechi. Acestea au fost realizate cu circa cinci ani în urmă, iar Ministerul a avut de ales dacă trimite sau nu ce are. “Broșurile cu harta României la care faceți referire fac parte din materiale mai vechi, realizate și finanțate din fonduri europene. Noi nu putem interveni asupra layoutului, ci doar ortoepic și ortografic. Le putem schimba doar în momentul în care facem altele. În acest moment, asta ne permite legea. Am discutat și cu cei de la MAE și nu ar trebui să fie o problemă, pentru că expoziția de la Astana nu este un târg de turism. Nu am avut de ales. Le trimiteam pe acestea sau nu mai trimiteam nimic. Suntem în procesul de creație pentru noi broșuri”.