Articolul complet il puteti citi aici.
Invazia rusă în Ucraina a afectat profilul de risc al mai multor țări din Europa de Est. Cu toate acestea, apetitul pentru investiții solare în România nu s-a diminuat, iar lanțul de aprovizionare nu a suferit încă ramificațiile războiului de la graniță.
Lipsa de personal calificat, revizuirea lentă a normelor privind energia fotovoltaică și o rețea electrică slabă ar putea încetini dezvoltarea energiei solare ca soluție pentru a diminua dependența României de gazul rusesc. Următoarele două ierni vor fi critice.
România ar trebui să își revizuiască de urgență normele privind utilizarea terenurilor și capacitatea de stocare, a spus Bălan: „În cele din urmă, ceea ce ar trebui să se schimbe pentru a accelera investițiile în regenerabile este percepția pe care autoritățile, atât locale, cât și centrale, o au față de sursele regenerabile. Toate apelurile de proiecte ar trebui să fie transparente și bazate pe concurență”.
Rețeaua electrică este o altă problemă și „avem nevoie de investiții în rețea”, a spus Covatariu.
„Pentru a crește investițiile în sectoarele fotovoltaice, este esențial să formăm mai mulți instalatori, tehnicieni, ingineri și dezvoltatori de proiecte”, a spus Balan, adăugând că finanțarea UE ar putea contribui la extinderea capacității centrelor existente.
„Un sistem european de formare ar fi o inițiativă excelentă pentru a aborda deficitul de forță de muncă, care nu va face decât să se extindă odată cu accelerarea dezvoltării RES”, a declarat Balan. „Centrele regionale care împărtășesc aceleași programe de studii și pregătesc specialiști calificați pentru a lucra în toată Europa ar putea reprezenta o soluție.”
PNRR prevede dezvoltarea lantului valoric de celule și panouri solare care vor atinge o capacitate de producție anuală totală de cel puțin 200 MW în 2025. „Există potențial pentru o capacitate mai mare și suntem în discuții cu autoritățile pentru a găsi modalitățile potrivite de a dezvolta lanțul valoric national pentru tehnologiile energetice curate”, a adăugat Balan.
Cu obstacolele care trebuie încă depășite pentru a stabili un lanț de aprovizionare cu energie solară în România, Covatariu a declarat: „Principala preocupare este următoarea iarnă, sau următoarele două ierni. Există un decalaj între luarea unei decizii; aprovizionarea cu materiale; accelerarea producției, distribuția, instalarea și testarea. Capacitatea de producție din Europa va necesita timp.”
Atât Covatariu, cât și Bălan se așteaptă ca primele proiecte solare la scară mare din România, de aproximativ 300 MW, să fie finalizate în acest an și anticipează că vor fi realizate mai multe instalații semnificative în anii următori. „În plus, în cazul prosumatorilor, ne putem aștepta undeva între 150 și 200MW instalați anual, care sperăm să crească spre sfârșitul deceniului”, a spus Balan.
„Pe termen mediu, energia solară va juca un rol-cheie în electrificarea industriei, înlocuind utilizarea gazelor fosile cu hidrogen verde; și în sectorul încălzirii, împreună cu implementarea pe scară largă a pompelor de căldură”, a adăugat el.