Cum ne protejăm economiile în vremuri cu dobânzi la jumătate față de inflație? Investițiile pe Bursă oferă perspective bune pe termen mediu și lung

Războiul din Ucraina, venit peste o economie globală șubrezită deja de pandemia de Coronavirus, are ca principal efect creșterea prețurilor peste tot în lume.  Un raport recent al Băncii Mondiale este concludent în acest sens. Sancțiunile impuse Rusiei și condițiile dificile din Ucraina au dus în primul rând la o reducere substanțială a ofertei de gaze și petrol de pe piață (47% din gazele folosite în Europa și 25% din petrol vin din Rusia), și la o creștere a prețurilor produselor agricole, în condițiile în care cele două țări produc împreună 25% din cerealele din Europa. Turcia, de exemplu, importă 75% din cerealele pe care le folosește din Rusia și Ucraina. Acestor două cauze majore de inflație li se adaugă îngreunarea transportului de mărfuri, mai ales a celui pe cale navală, în condițiile distrugerilor din Ucraina și ale restricțiilor din Rusia, ambele țări operând noduri importante de transport.

Cum dobânzile nu reușesc să țină pasul cu inflația, iar băncile centrale se află în cea mai dificilă situație în care se pot afla (perspectiva unei recesiuni economice combinată cu o creștere agresivă a prețurilor), pentru oamenii și firmele care au obiceiul să economisească este o perioadă cum nu se poate mai grea. Un lucru e clar, din cifrele macroeconomice ale primelor luni din 2022: depozitele bancare și, în general, instrumentele de economisire cu venit fix (inclusiv titlurile de stat) nu mai pot proteja capitalurile și nici nu o vor putea face prea curând, context în care investițiile rămân singura alternativă la îndemână pentru a avea măcar speranța că pe termen mediu economiile vor aduce și profit. Iar piața de capital este probabil cel mai simplu de utilizat instrument pentru investiții.

În Zona Euro, dobânda cheie ar urma să redevină pozitivă, după mai bine de un deceniu, abia după luna iulie, așa cum a anunțat recent economistul șef al Băncii Centrale Europene, în timp ce o analiză a Băncii Mondiale estimează că inflația va depăși 5,7% către sfârșitul anului. Un decalaj semnificativ care se traduce în pierderi reale pentru cei care își țin banii în depozite bancare.

În România, Banca Națională a crescut deja de trei ori consecutiv dobânda cheie, până la 3,75% pe an și dă semnale clare că va continua să o facă, însă inflația este de departe mai dinamică. În piața bancară, dobânzile pentru depozite urcă greu spre 4%, cu mici excepții ale unor bănci de dimensiuni reduse, care oferă dobânzi în jur de 5% în anumite condiții, cum ar fi deschiderea și gestionarea exclusiv online a depozitului. Inflația a sărit însă de 10% încă din luna martie, după cum se poate vedea în graficul cu care am ilustrat acest material, și se va menține ridicată până la finalul anului. În aprilie, inflația a ajuns deja la 13,8%, depășind toate estimările, iar nou prognoză a Băncii Naționale a României arată că vom avea o creștere a prețurilor cu două cifre până cel puțin în al doilea semestru al anului 2023. Devine astfel evident că depozitele bancare și chiar titlurile de stat (cu randamente care probabil nu vor sări de 6% pe parcursul acestui an) vor aduce pierderi reale din ce mai adânci.

ASF: Societățile de investiții sunt capitalizate corespunzător în acest moment

Piața de capital din România vine după un 2021 de excepție, marcat de recorduri în ceea ce privește listările noi, dar și numărul și volumul tranzacțiilor. Deși influențată de războiul din Ucraina, așa cum era și normal, evoluția valorii acțiunilor listate la Bursa de Valori București (BVB) arată  mai degrabă  stabilitate decât scădere agresivă, fapt care transmite că o revenire pe creștere este probabilă și că, în contextul puternic inflaționist actual, investiția în acțiuni poate fi o variantă. Datele publice arată că, în ciuda unei scăderi mai abrupte care a avut loc imediat după începerea războiului, titlurile listate la BVB au urmat o evoluție relativ constantă, în ciuda volatilității în creștere, dacă comparăm valoarea principalilor indici la final de lună. În orice caz, comparativ cu evoluția pe care a urmat-o inflația, acțiunile au mers pe un traseu mult mai lin, ceea ce nu înseamnă că riscurile nu sunt în creștere și că decizia de investiții trebuie luată după un calcul serios.

„Indicele BET al BVB a înregistrat în luna martie o volatilitate cu peste 60% mai ridicată comparativ cu februarie. Evoluția pieței de la București a fost similară celorlalte piețe europene, coeficientul de corelație cu indicele DAX fiind ridicat (0,95) în luna menționată. Fluctuațiile piețelor bursiere s-au diminuat semnificativ în aprilie, ajungând la niveluri inferioare celor din lunile ianuarie – februarie.”, relevă datele Autorității de Supraveghere Financiară.

Pe de altă parte, datele agregate de ASF arată că fondurile de investiții, instrumente care anul trecut au adus randamente de până la 23-24%, cu mult peste inflație și peste dobânzile bancare, au momentan o situație stabilă din perspectiva parametrilor de siguranță.

Societățile de administrare a investițiilor, arată sursa citată, prezintă un nivel corespunzător de capitalizare, toate cele 17 companii îndeplinind cerințele legale de capital, în peste 75% dintre cazuri acestea fiind depășite de mai mult de trei ori.

În România funcționează 17 societăți de administrare a investițiilor,  83 fonduri deschise cu un activ total de 19,5 miliarde lei și 27 fonduri de investiții alternative cu active de 1,6 mld. Lei. Fondurile menționate anterior au peste 500.000 de investitori, reprezentând principalul punct de contact dintre români și piața de capital. Din același sector fac parte cele 5 societăți de investiții financiare și Fondul Proprietatea, cu active totale de 25,7 mld. lei.

Este foarte important de subliniat, însă, că riscurile sunt în creștere, iar cei care aleg să investească pe piața de capital trebuie să le cunoască bine înainte de a lua decizia.

Președintele BVB, Radu Hanga: Investițiile în companii listate la Bursă vor rămâne într-o zonă productivă

Presiunile inflaţioniste şi dobânzile real negative vor pune presiune pe deţinătorii de capital să găsească utilizare pentru capitalurile pe care le deţin şi de aceea investiţiile, inclusiv în companii listate la bursă, vor rămâne într-o zonă constructivă, a afirmat preşedintele Bursei de Valori Bucureşti, Radu Hanga. “Uitându-mă la estimările analiştilor, sigur majoritatea aşteaptă să vadă creşteri ale dobânzilor, şi mesajele băncilor centrale vin în direcţia aceasta, însă cred că suntem într-o probabilitate destul de redusă să vedem dobânzile trecând în zona real pozitivă. Aceasta înseamnă că în continuare presiunile inflaţioniste şi dobânzile real negative vor pune presiune pe deţinătorii de capital să găsească utilizare pentru capitalurile pe care le deţin şi de aceea investiţiile, inclusiv investiţiile în companii listate la bursă, o să rămână într-o zonă constructivă, aş spune eu. Deci, aş zice că deşi contextul este dificil, sigur că da, e dificil să fim foarte pozitivi în condiţiile în care avem un conflict la graniţa noastră, există şi elemente care ne fac să fim constructivi. Pe de altă parte, dacă ar fi să ne uităm din nou la ce se întâmplă la nivel global, vedem o lume care pare a fi tot mai fragmentată. Pare că procesul de globalizare a luat o pauză. Pare că începem să ne uităm, nu doar noi, la nivel global, toate ţările încep să se uite spre interior, încep să se uite spre ceea ce pot să construiască fiecare dintre ele acasă. Şi cred că aici e locul în care suntem împreună cu sectorul bancar la masă, împreună cu sectorul de tehnologie. Uitându-mă la bănci, cred că aici este momentul în care putem să construim lucrurile împreună”, a declarat Radu Hanga la evenimentul Financial Forum 2022.