Cum procedează slovacii și irlandezii cu ambalajele cu garanție. Slovacia a implementat un sistem similar cu SGR în 10 luni, iar în Irlanda s-a ținut cont de situația numeroaselor puburi

În România, la patru luni de când românii plătesc o garanție de 50 de bani pentru fiecare pet, sticlă sau doză de aluminiu ce poartă sigla RetuRO- administratorul Sistemului de Garanție Returnare din România, situația stă, în linii mari, în felul următor:

– S-a ajuns la o rată de returnare de 20,8% în cazul plasticului, 15,7% la metal și 11,4% la sticlă, conform datelor preliminare aferente lunii martie. De asemenea, românii au returnat 120 de milioane de ambalaje SGR în primele 3 săptămâni ale lunii aprilie (pâna pe 24 aprilie), doar prin RVM-uri.
– Există trei centre de numărare și sortare ambalaje, în județele Cluj, Timiș și Brașov.
– Reprezentanții HoReCa se declară extrem de nemulțumiți de modul în care se derulează programul pentru ei și au solicitat  suspendarea programului, în cazul lor, pentru o perioada de timp.
– În sistem s-au înscris aproximativ 70.000 de operatori economici, din 80.000 cât sunt în total, conform estimărilor, iar jumătate dintre aceștia au semnat contractele cu RetuRO și pot primi ambalaje SGR. Altfel, spus, luând în calcul și cei mai mici retaileri, doar un comerciant din doi acceptă ambalajul cu garanția și returnează cei 50 de bani.
– Mai mulți producători de vin au dat statul și RetuRo în judecată ( și au câștigat în unele cazuri) pentru a fi scoși din sistem
– De abia de curând există o aplicație pentru retaileri prin care aceștia pot comanda mai ușor accesoriile de care au nevoie pentru a putea preda RetuRO ambalajele colectate de la clienți ( saci, etc).
– Guvernul mai vrea să dea producătorilor de băuturi și comercianților încă șase luni pentru a scăpa de stocurile de produse în ambalaje pentru care nu se percepe garanția de 50 de bani. Există un proiect de HG în acest sens, aflat încă dezbatere publică.

Aceasta fiind situația în România, Economica a stat de vorbă cu doi reprezentanți ai companiilor care administrează sisteme similare în Slovacia și Irlanda, două țări cu care România, ca și alte state membre, face schimb de experiențe pe această temă.

SGR în doar 10 luni, în Slovacia

În Slovacia, un sistem similar cu cel din România a fost implementat după doar 10 luni de pregătiri, începând cu 1 ianuarie 2022, pentru PET-uri și doze de aluminiu. Valoarea garanției este de 15 eurocenți, HoReCa nu este obligată să colecteze și nici magazinele mai mici de 300 de mp. Cu toate acestea, 60% dintre comercianții cu magazine foarte mici au decis să intre în sistem voluntar, pentru a nu pierde clienți. În Slovacia, gradul de colectare a ajuns astfel la 90% și ca urmare a interesului retailerilor pentru acest sistem.

La nivelul celor aproximativ 8.000 de retaileri, există 3.300 de puncte de colectare, dintre care 2.600 sunt RVM-uri și 700 de puncte de colectare manuală- magazine mai mici unde angajații folosesc niște scannere de mână pentru a derula procesul de înregistrare a ambalajelor returnate.

Cât despre modul în care a fost gândită partea de logistică, în Slovacia există cinci depozite regionale intermediare unde ambalajele sunt compactate pentru a fi ulterior transportate în singurul centru de sortare unde PET-urile sunt împărțite pe culori, iar cutiile curățate, dacă este cazul. Compania care administrează sistemul deține în proprietate doar centrul de sortare și tehnologia ( sistemul IT care permite gestionarea ambalajelor). În rest, spațiile regionale de depozitare sunt închiriate pe termen lung.

În Slovacia, există însă și centre de reciclare standard ce pot fi folosite. Totodată, restaurantele au propriul sistem de recilare. În plus, pentru restaurantele și hotelurile foarte mari există acorduri speciale și puncte de colectare alternative. Astfel, administratorul SGR ridică, colectează și numără ambalajele generate de clienții marilor hoteluri și marilor parcuri acvatice.

O altă particularitate în Slovacia este legată de modul în care sunt folosite ambalajele din sticlă – existând obișnuința de reumplere.
lectat peste 90%, astfel încât am atins, să spunem, obiectivul de 25, deci din perspectiva colectării sau a ratei de colectare.
de colectare, este o rată foarte

„Și pentru noi DRS-ul a fost o adevărată provocare. Am avut foarte puțin timp pentru a pregăti operațiunile DRS ( Deposit Returning Sistem n.red), ceea ce a generat unele probleme la început, dar am reușit să ne descurcăm. În primul rând, comercianții cu amănuntul au trebuit să cumpere, să instaleze și să pregătească de funcționare RVM-urile. A fost o parte foarte dificilă, deoarece, în primul rând, exista un timp de livrare pentru fiecare astfel de aparat. Apoi, angajații comercianților nu erau obișnuiți cu acest tip de aparate, așa că a trebuit să învețe cum să le curețe în timp ce oamenii reciclează. Apoi, au fost probleme legate de obiceiurile de consum ale cetățenilor. În Slovacia, oamenii obișnuiesc să meargă la cumpărături vinerea. Când a intrat în vigiare DRS, a fost firesc ca slovacii să-și dorească să returneze ambalajele goale tot vinerea, când veneau pentru cumpărături. Comercianții, în schimb, nu au fost pregătiți pentru asta așa că s-au creat cozi la început.

Așa că am încercat să-i convingem pe oameni să împartă cumpărăturile în mai multe zile, iar acum putem vedea în statistici că acest lucru s-a întâmplat, iar consumatorii se întorc pentru a recicla în momente diferite, nu doar în perioadele de vârf. Acest lucru ajută, de asemenea, la fluidizarea operațiunilor”, a povestit pentru Economica Marian Ac, Chief Executive Officer SPRÁVCA ZÁLOHOVÉHO SYSTÉMU – Deposit return system Administrator.

Potrivit acestuia, logistica este foarte importantă în cadrul sistemului SGR, fiind, totodată, foarte complexă și sensibilă la costuri.

„Toate procesele ( din spate n.red) trebuie să fie deja foarte bine pregătite ( la lansarea sistemului n.red) deoarece pentru comercianți este foarte important să se ridice ambalajele la timp. Ei nu au prea multe locuri de depozitare sau unde să pună ambalajele colectate. Apoi, este foarte importantă înregistrarea datelor, sistemul IT este foarte important. DRS-ul pare destul de simplu, dar este, de fapt, foarte complex, atât operațional cât și din punctul de vedere al relațiilor, pentru că există o mulțime de părți implicate, fiecare cu intenții sau planuri diferite.De aceea, este foarte important ca părțile implicate să se afle într-o bună relație de comunicare.

„Noi suntem o companie foarte complexă, care generează costuri. Avem niște venituri, desigur, din taxele percepute de la industrie, și așa mai departe, dar costurile sunt mai mari decât veniturile, astfel încât, în cele din urmă, producătorul trebuie să finanțeze sistemul, așa că, în prezent, ne concentrăm asupra eficientizării proceselor, pe satisfacția clienților. Rețeaua, ca atare, este capabilă să colecteze mai mult de 90 % din materiale. Deci, desigur, din punctul de vedere al satisfacției clienților, mai există încă loc pentru îmbunătățiri. La fel, poate crește numărul de comercianți din sistem, deși toate punctele de colectare obligatorii sunt deja funcșionale. Cred că, după o perioadă de timp, comercianții au înțeles că oferirea acestor puncte de colectare este un serviciu pe care îl oferă clienților. Concurența este motivantă, din punctul meu de vedere”, mai spune managerul.

Ce se întâmplă în Irlanda, țară cu trei luni de SGR

În Irlanda, sistemul de garanție-returnare a fost implementat începând cu 1 februarie 2024. Garanția este de 15 eurocenți pentru ambalajele de 500 de ml și de 25 de eurocenți pentru cele de 3 litri și acum,  ca și în România, există o perioadă de tranziție în care produsele cu logo-ul SGR co-există pe raft alături de ambalajele non-SGR. Perioada de tranziție este însă foarte scurtă, până la 1 iunie 2024. De asemenea, în această țară, nu toți vânzătorii sunt obligați să preia ambalajul și să returneze garanția, existând mai multe  excepții. Astfel, magazinele cu suprafețe mai mici de 250 de mp nu sunt obligate să preia ambalaje decât dacă doresc să facă acest lucru. La fel și restaurantele și pub-urile care pot solicita să fie exceptate.

„Toți comercianții importanți, care reprezintă probabil în jur de 90% din piață, sunt înscriși în sistemul de returnare. Așadar, mai puțin de 10% dintre retaileri ar fi scutiți de obligația de a primi ambalaje.Cât despre HoReCa, puburile, după cum știți sunt multe în Irlanda, au posibilitatea de a alege dacă percep sau nu o garanție de la consumatorul care consumă acolo. Dacă nu percep depozitul, atunci, în mod evident, acea unitate va păstra recipientele și le va returna la cel mai apropiat operator de puncte de returnare. Dacă decid să perceapă taxa, atunci clientul va putea lua ambalajul pentru a-l returna la un punct de colectare și a-și recupera garanția. Este însă foarte puțin probabil ca acești consumatori ( care plătesc garanția n.red) să plece acasă cu ambalajul. Așadar, există o mică discuție în acest sens”, a explicat pentru Economica Ciaran Foley – CEO al Re-turn – Administratorul Sistemului de Granație-Returnare din Irlanda (Rep. Irlanda).

Potrivit acestuia, în Irlanda există în jur de 2.400 de RVM-uri în aproximativ 1,800 de spații de vânzare și 220 puncte de colectare manuală, iar numărul acestora crește rapid.

„La noi a fost un început lent, pentru că, evident, a fost nevoie ca oamenii să se obișnuiască. În plus, în prima lună, pe rafturile magazinelor  nu prea au fost multe produse cu logo-ul dedicat. Astfel, în februarie ( prima lună de SGR în Irlanda n.red) au fost returnate doar două milioane de recipient.  Apoi, sistemul  a devenit mai aglomerat pe măsură ce am intrat în martie. După data de 16 martie, în magazne au intrat numai produse cu logo, iar de la 1 iunie, comercianții cu amănuntul au voie să vândă numai produse cu logo SGR. Așadar, în acest moment, suntem la două treimi din perioada de tranziție”, mai spune acesta.

Chiar și așa, spue managementul companiei care administrează sistemul, la modul ideal acest tip de tranziție nu ar trebui ssă existe.

„Pentru noi, perioada de tranziție în sine generează anumite provocări. Deci, în mod ideal, în cazul unui sistem de returnare a depozitelor, nu ar exista o perioadă de tranziție. Dar, în mod clar, din motive de risipă, nu putem spune oamenilor să consume un produs într-o zi. Așadar, am acordat această perioadă de tranziție de patru luni. Cred că acesta este termenul corect. Probabil că este suficient de scurt pentru noi, dar și suficient de lung pentru a permite oamenilor să consumel produsul și să nu-l irosească”.

Potrivit acestuia, o altă provocare specifică țării se referă la faptul că, înainte de implementarea SGR, 80% dintre codurile de bare erau internaționale și nu locale. „Acum am ajuns la 90% coduri de bare na’ionale, ceea ce este bine. De preferat însă ar fi să avem 100% coduri naționale, pentru că Irlanda de Nord nu este parte a acestei scheme de returnare a ambalajelor, ceea ce înseamnă că pot apărea fraude din zona aceasta”.